De ce sunt eu artagos in ultima perioada? Nu stiu daca pot raspunde exact la intrebare. Dar voi incerca. Pai sa vedem posibile cauze.
In primul rand urasc pretenii/amicii falsi, asta am mai zis si o voi mai zice de o mie de ori. Decat cu o ceata de prieteni fara valoare, mai bine cu amicii mei de messenger/twetter cu care ma simt mai bine ca si cu “X” pe care-l stiu de la 10 ani.
Intodeauna am fost fraierul tuturor, am gustat gogosile tuturor, le-am acceptat, am trecut peste. Dar mi-am zis ca sa incep sa-mi conduc eu viata. Nu altii.
Sunt artagos pentru ca in momentul in care sunt inconjurat de oameni fara valoare, nu voi putea niciodata sa trec de nivelul asta, in ritmul asta. Imi dau seama ca ma atasez de persoane cu care nu am nimic in comun, tocmai pentru ca cei care trebuie sa-mi fie alaturi nu sunt asa cum vreau eu. Am incercat varianta acceptarii, dar asta nu face decat sa inrautateasca lucrurile. Am ajuns sa urasc ca anumite persone sa-mi calce pragul casei, iar mie imi este prea jena sa le spun face to face asta.
Am inceput sa fiu un frustrat in fata prietenilor pentru ca pur si simplu uneori imi este mila. Le spun prieteni pentru ca in anumite momente m-au ajutat sau i-am ajutat.
In rest nu cred ca ma leaga prea multe chestii de cineva. Nimeni nu-mi trezeste un interes anume, la fel cum nimeni nu ma scoate din plictisela cand sunt nevoit sa ascult anumite povesti de la ei.
Tags: de ce



Daniel…..lumea e plina de asa ceva. Si eu am trecut prin astfel de lucruri si chiar am acceptat unele chestii, dar am inceput sa iau masuri
Sorin, stiu. Doar ca pur si simplu refuz sa mai accept “asa ceva” langa mine. Nu stiu, poate un an, poate doi, poate toata viata.
Stii, eu am luat-o direct pe aratura cum se spune. Ii spun in fata ca nu imi place persoana respectiva. Atunci vezi cat de….persoana este.
- Bogatia aduce un mare numar de prieteni, dar saracul este parasit de prietenul lui. Prov. 19:4. Semnalez, in treacat, o curioasa asemanare intre versetul biblic si cele spuse ceva mai sus despre: Amicus certus……Sa fie oare o simpla coincidenta?
- Omul darnic are multi lingusitori, si toti sunt prieteni cu cel ce da daruri.
- Prov. 19:6.
- Cum inveseleste untdelemnul si tamaia inima, asa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. Prov. 27:9.
- Prietenul adevarat iubeste oricand, si in nenorocire ajunge ca un frate. Ps. 17:17.
- Nu este mai mare dragoste decat sa-si dea cineva viata pentru prietenii sai.
- Ioan 15:13.
@Anco’ ma lasi cu Biblia ta? [-o<
mda…eu in seara asta am fost jignita la propriu de una dintre cele mai bune prietene ale mele, cu care am impartit o gramada, sunt trista, dar imi dau seama ca ideea de prietenie neconditionata a venit doar din partea mea…fruntea sus, bucura-te de prietenii pe care ii ai si nu-i mai lasa pe ceilalti sa te faca sa suferi, spune ce ai de spus in orice situatie, mai bine asa decat sa aduni frustrari.
Ciudat, chestia asta ii spuneam si eu la maicamea.. Asta ma face un tip rau ?
Fi tu insati si accepta in jurul tau doar pe cine merita sa fie langa tine
normal asa ar trebui, nu sa fim falsi si dornici de a avea inconjurul nostru toate persoanele cu doua fete care in cea mai mare parte nu stiu sa stea in jurul cuiva decat din interes, pentru a obtine si a ajunge unde-si doresc, fara pic de scrupule si doar dornice de bine ptr ei.
Ca sa punem problema pe masa mai scurt si sa incepem sa taiem:
- traim in societate. Asta inseamna automat ca trebuie sa te comporti ca si cum ai trai in societate
- nu te obliga nimeni sa iti faci prieten pe unul sau pe altul. Singur alegi ceea ce doresti sa faci si cu cine doresti sa fi prieten/amic
- nu te obliga nimeni sa stai in anumite cercuri. Daca vrei sa treci la un alt nivel, ti se pare ca mediul in care iti traiesti viata nu e OK pt tine, fa asta acum, nu peste 10 ani.
Concluzia e ca : ai la indemana mijloacele, iti mai trebuie vointa ( nu, nu vreau sa fiu rau, sunt doar mai direct ).
:”>