De cativa ani blogosfera din Romania este oarecum o rosie culturala.  Dupa interviurile cu  Cristina Bazavan, Roxana Farca,  vorbesc astazi cu Tomata, mai exact Andreea Ursu, autoarea blogului Tomata cu Scufita.

-Buna Tomata.  Bun venit in Padure. Esti oarecum celebra pe internet datorita blogului tau, articolele cu tenta culturala sau recenzii la cartile pe care le-ai citit. Si totusi cine este Andreea Ursu?

Andreea Ursu e alter ego-ul Tomatei. Sau stai ca era invers. :)) Hm… pe scurt Andreea Ursu este: fiica, iubita, prietena, bloggerita si web content editor. Mi-ar fi placut sa fiu si sora (a cuiva) si mai ales imi doresc sa fiu mama (da’ pana acolo mai e ceva vreme), asa ca o sa ma rezum doar la aceste 5 statusuri care ma caracterizeaza pe moment.

- De ce iti place bloggingul? Este blogul una din “iubirile” tale?

Imi place bloggingul din mai multe motive. As putea spune ca alaturi de limba franceza, literatura si muzica, e una dintre hranele mele spirituale, deci da, una dintre iubiri. Imi place pentru ca functioneaza pe post de jurnal in care gasesc totul cu “search” si ctrl+f, imi place ca ma ajuta sa imi structurez gandirea si felul de a vorbi, imi faciliteaza intalnirea cu niste oameni extraordinari, ma ajuta cand nu mai am cui sa cer ajutorul… cum sa nu-l iubesc?

- Cum a aparut Tomata cu Scufita?

Pfuu… am povestit istoria numelui de prea multe ori. Ma tenteaza sa iti dau un link, da’ fie, mai povestesc o data. deci numele Tomata cu scufita exista datorita faptului ca am multe haine rosii (nu am multe haine rosii pentru ca mi-am ales numele asta). Intr-o zi, la lucru, imbracata fiind aproape complet in rosu, o colega mi-a spus ca arat ca o rosie, eu i-am zis ca arat ca Scufita Rosie. De aici pana la sintagma… un singur gand. Iar blogul a aparut pentru ca, la fel ca multi altii, mi-am dorit sa scriu. Ta daaa

- Cum trebuie sa arata un blog calitativ in viziunea Tomatei?

Hm… cum sa arate? din punct de vedere al aspectului si al formei: sa nu fie prea incarcat de AdSense si de tot felul de bannere cu sustin nu stiu ce, chestii lucitoare, glittery, chicioase… din punct de vedere al continutului, (ma omori), cred ca fiecare blogger tre’ sa aiba respect si pentru alti bloggeri si pentru cititorii lui, sa n-aiba impresia ca el le stie pe toate (ca face pe desteptul din cand in cand, e ok, da’ daca se intampla asta zilnic… e cam nasol).

- Comentezi pe alte bloguri?

Da, comentez. Mai rar ca inainte, dar incerc sa comentez cel putin pe 10 bloguri zilnic. Sunt abonata la o tona de feeduri si de multe ori dau mark all as read cand sunt prea multe. Dar sar din blog in blog si comentez. Pentru ca si mie imi place sa primesc comentarii si stiu cat de bine te fac sa te simti.

- Exista o influenta a blogurilor asupra culturii?

Da, un foarte mare DA. Evident vorbesc despre influenta pe care le-au avut blogurile asupra culturii mele. In 3 ani de cand am blogul, pe langa faptul ca am aflat de nenumarati autori si carti bune, mi-am doborat o foarte mare parte din prejudecati. Cititorii mei, cititori de literatura si ei, m-au facut chiar sa citesc si in engleza, unul dintre lucrurile pe care nu le incercasem inainte de a scrie un post pe blog. Plus ca am vazut multe filme cu bloggerii si datorita lor, am ascultat muzica noua si am fost la concerte, la evenimente culturale. Deci da, au o influenta blogurile.

- Ce personaj din cartile citite pana acum se potrivesc cu personalitatea ta?  Stiu ca iti place mult Mattia. (Singur pe lume)

Oh, daaa, Mattia e un dulce si imi dau lacrimile si acuma cand ma gandesc la el. Dar nu m-as putea identifica cu el. E prea bun si eu nu sunt ca el, nu am altruismul ala, devotamentul si loialitatea lui. As spune ca Jo March din Micutele doamne are o personalitate putin asemanatoare cu a mea, desi, chiar daca sunt si am fost la fel de baietoasa ca ea, totusi mie imi face mai multa placere sa fiu placuta, admirata si dorita. Ei nu prea. Apoi cred ca am si niste trasaturi asemanatoare cu ale mamei Copilului divin (Pascal Bruckner), avandin vedere ca si eu as vrea sa-mi fac copilul o mica enciclopedie ambulanta… Nu cred ca exista un persoanaj cu care sa ma confund, si tare rau imi pare ca nu prea mai imi aduc aminte de Simina din Marele Singuratic pentru ca la momentul respectiv m-am regasit in ea.

- Iti plac calatoriile si desigur literatura. Le combini? Ai ajuns intr-un anumit loc datorita cartilor citite?

Cu siguranta calatoriile si literatura sunt cele doua mari iubiri ale mele. Pana acuma n-am avut ocazia sa merg in locurile despre care am citit. Imi doresc mult sa vizitez Parisul pentru ca literatura franceza imi e destul de cunoscuta si majoritatea cartilor pe care le-am citit se petrec in Paris. Apoi Londra… datorita literaturii englezesti. Am fost la Venetia si l-am cautat pe Casanova, dar spre dezamagirea mea… nu l-am gasit pe nicaieri. Trebuie sa citesc Moarte la Venetia de Thomas Mann sa vad daca filmul din capul meu va arata altfel.

- Iubesti foarte mult limba franceza… De ce?

Hehe, nici n-am stiut ca urmeaza intrebarea asta si chiar iti ziceam mai sus ca e o alta iubire. Nu cred ca am un raspuns la intrebarea asta. Pur si simplu imi place, e atat de frumoasa si atat de expresiva, iar in melodii e atat de senzuala si de patrunzatoare… Cand merg in alte tari si trec pe langa turisti francezi, trag cu urechea. Ascult cu nerusinare despre ce vorbesc si daca n-ar parea ciudat m-as zgai la ei non-stop. :))

- Iti place fotografia?

Imi place. Am o obsesie cu pozele (pentru ca ceea ce fac eu nu se poate numi fotografie) si cand calatoresc eu sunt intotdeauna cea care are cele mai multe poze la sfarsitul zilei. Pozez caini, pisici, ferestre, flori, oameni, copii, lucruri care mie imi spun o poveste (desi poate altcineva n-o vede), pomi – imi place foarte mult sa pozez pomii, nu stiu de ce, lucruri neobisnuite, amuzante, curioase, mancaruri… as vrea sa imortalizez totul si sa pot sa ma intorc mereu in momentul in care am facut poza.

- Ce carti recomanzi cititorilor nostrii?

Realizezi ca asta e o intrebare la care cu greu o sa ma rezum sa iti raspund cu 3 variante: Fahrenheit 451 – pentru ca citind-o intelegi de ce sunt cartile asa de importante, de ce conteaza atat de mult sa iti modelezi personalitatea si gandirea cu ajutorul cartilor, Toti oamenii sunt muritori – pentru a realiza ca nemurirea e un blestem, Zorba Grecul – pentru a trai fiecare clipa asa cum iti vine sa o traiesti.

- Ce ai fost intr-o viata anterioara?

Taica-miu zice ca sarpe :-s pentru ca sunt foarte rece la maini. :)) Nu stiu ce am fost, oricum cred ca am fost un animal, ca prea mult simpatizez cu ele, prea aproape sunt de sufletul meu. Era o vreme in care credeam ca am fost o curtezana – inca ma fascineaza subiectul.

- Te consideri o femeie frumoasa?

Frumoasa as in to die for, nu. Lasand la o parte ca am momente in care debordez de narcisism (doar cand sunt singura acasa), ma consider draguta si n-am complexe. Daca as considera ca am nasul prea mare, dintii strambi, urechile clapauge sau alte chestii care sa ma deranjeze si care sa ma complexeze as face ceva sa schimb situatia. Deocamdata ma deranjeaza cateva kilograme in plus, da’ inca nu ma mobilizez sa fac ceva. O veni si vremea asta…

- Joburi de vis… Visezi la un job anume?

Am avut la un moment dat un post in care enumeram vreo 5 joburi ideale, pe care nu mi le permit din cauza ca n-as castiga bani din ele. Jobul ideal cred ca este cel al unui tip de pe TVR 2 care calatoreste prin intreaga lume si face emisiuni. Ala e the dream job pentru mine. Nu visez insa la el, pentru ca stiu ca n-o sa se intampla, sunt destul de realista. Pot sa zic ca pentru moment sunt foarte multumita de jobul meu, sper sa nu se schimbe prea curand.

Iti multumesc pentru interviu.

( Mai multe despre Andreea Ursu, aici)

Tags: andreea ursu, tomata cu scufita