In cazul meu, fata de la miezul noptii este colega Ionela! De doi ani de zile ne tocim ochii pe monitoate, noapte de noapte. Ea intens pe tehnoredactare, eu intens pe aplicatia web.
Imi dau seama ca dupa atata timp, o parte din colegii de serivciu iti devin prieteni, confidenti. Si realizezi asta in momentul in care constati ca stii foarte multe detalii din viata personala a lor.
In cazul meu, Ionela de la miezul noptii este o tipa aparent tacuta. La serviciu nu stiu daca schimbam foarte multe vorbe. Insa Ionela din varianta online ( YM, Twitter, etc) este diferita. Imi povesteste aproape cu amanunt viata ei de zi cu zi. Stiu de cine s-a indragostit in ultimii ani, ii cunosc problemele, bucuriile…
Dincolo de serviciu si zona online, Ionela vine din cand in cand la noi ( e drept, foarte rar), bem ca porcii si in general barfim sefii sau colegii.
Totusi nu imi dau seama ce tip de prietenie este asta. Nu iesim in oras, nu avem cunostinte comune, nu ne facem concediile in acelasi loc. Asta este “Fata de la miezul noptii” din viata mea, in fiecare seara!
Stie cineva o explicatie?
Tags: jurnal
E frumos sa ai asa colegi cu care te intelegi fain. Este si asta o forma de prietenie.
Da, Dane , este noul gen de prietenie.
Tu macar ai cunoscut-o in real life.
Eu am amici si prieetena ca ata cu care corespondez de ani de zile , ne trimitem pachete si felicitari dar sunt unii pe care nici nu stiu cum arata. Le stiu avatarele si ei pe al meu si totusi stiu mai multe despre ei sau ele decat de prietenii cu care am crescut.
Asa ca nu te mira , acccepta si gata.
Poate fata nu se deschide in fata omului , se inhiba si se simte mai in largul ei in spatele monitorului.