Despre caini vorbesc. Intreba cineva zilele trecute care sunt motivatiile pentru care cresc un catel. Si pentru ca de aproape 3 ani cresc unul in apartament si inca cinci la mama la tara, m-am gandit putin la motivatii…
Maia mea face parte din “Familia Mopsilor” si este cu succes cel mai frumos exemplat pe care l-am vazut. Orice cioara isi lauda puiul! 
In trecut aceasta rasa era crescuta de imparatii chinezi. Mopsii sunt urmasii lui “Pai” si slava domnului ca si ei au urmasi!
Germanii au numit aceasta rasa Mops, englezii Pugg… Astfel astazi numele rasei este Mops-Pugg-Carlin!
In Italia nu stie nimeni de Mops! Acolo “Carlino” este numele asociat acestei rase. Numele de “Carlin” i-a fost dat de Carlino, un artist de la “Comedia dell Arte” care interpreta rolul lui Arlequino!
Cu toate ca are figura urata in comparatie cu alte rase, cutele mari si adanci de pe frunte confera figura inconfundabila a rasei.
Respira greu si zgomotos,ca un astmatic. Daca il scoti la plimbare risti ca majoritatea persoanelor de pe strada sa-ti atraga atentia ca acest caine este chinuit, ca are nevoie de apa. Pana sa cresc aceasta rasa si eu credeam la fel.
Avantaje? Nu stiu daca este termenul potrivit. Pot spune insa ca sunt un om mai responsabil dupa 8 ani de crescut mopsi. Pe Maia, mama ei… Am parte de atata dragoste, mult mai multa decat ofer eu. Te iubesc neconditionat animalele, simti asta din comportamentul lor.
Ei bine… spuneam ca animalele de companie te fac mai responsabil! Nu un caine se adapteaza dupa cerintele stapanului, stapanul se adapteaza dupa caine. Vorbesc pur si simplu de cainele pe care il cresti de drag, care iti ofera in fiecare zi portii de fericire prin simpla lui prezenta.
Maia mea are nevoie de atentie speciala. Nu suporta sa nu fie bagata in seama si este suparacioasa. Nu musca, nu face “crize” dar devine trista daca nu este in centrul atentiei. O mai motivez din cand in cand. Daca mie imi plac capsunile la nebunie… ea adora sa doarma cu mine. Cu toate ca nu are voie in pat, din cand in cand (atunci cand jumatatea nu este acasa) se tolaneste sub patura alaturi de mine. Este atat de fericita si fac pe neinteresatul. Sunt la fel de fericit si eu! Iasa in plimbari scurte de cateva ori pe zi. Alearga ca o disperata si are atata energie incat daca nu esti obisnuit cu ea… te dispera. O pofta de viata nebuna, intr-un corp paros de 8 kg.
Parul? Naparleste! Casa imi este plina mereu de par. Necesita periaj aproape zilnic si daca iubesti aspiratorul este perfect.
Mananca ca o disperata. Niciodata nu se satura si m-ar trada pentru o feliuta de salam. E drept, pret de cateva secunde. Primeste mancare “la gramaj” si evitam astfel obezitatea.
In concluzie… cainele a trecut de mult pragul de animal de companie, cel putin in cazul meu. O iubesc din tot sufletul si primeste doza de atentie de care are nevoie.
Responsabilitatea este foarte importanta si am devenit sensibil la cazurile in care animalele sunt maltratate. Totul este diferit in momentul in care ai langa tine patru picioare!
Tu ce “animal” ai?
Frumoasa Maia ta. Te-am vazut pe centru cu ea acum cateva luni. Animal de companie? Eu am un soţ. Cred că îmi ajunge.
:)) Alina cred ca da. Doar tu iti poti da seama de asta… Vezi? De aia suntem noi acuzati de misoginism. :))
Mvai cat am fugarit-o pe Maia anul trecut si abia abia a obosit :)) Cand o iei cu noi pe dealuri?
Noi vrem sa ne luam pisic (Persan). Daca ar fi dupa mine as face menajerie. Am avut papagali (RIP)
Eu ma pot lauda ca din familia noastra fac parte o broscuta testoasa si un caine, leit copoiul ardelenesc, si anume, Louise si Negru. Ai scris foarte frumos ceea ce ai scris, eu nu am talentul acesta si am impresia ca orice cuvant as folosi pentru a descrie ceea ce simt fata de ei ar limita realitatea. Este o placere sa-i vezi pe amandoi impreuna, pe Louise cum se plimba pe Negru cand acesta face ceea ce ii place si stie cel mai bine, sa doarma!
Sper ca numarul celor care nu au un astfel de membru in familie sa fie cat mai mic. Ceea ce ei iti ofera este nelimitat!
Multe salutari pentru superba Maia!!!
@Cris poate la Moneasa vine cu noi
@Amalia sa-i scoatem la socializare intr-o zi.
tot ce pot sa zic e ca imi place foarte mult cainele tau
Eu nu am caini de rasa, dar am doua ‘potai’ salvate de pe drumuri. Unul este mai retras, a venit in casa noastra dupa 8 ani de vagabondaj si are inca o caruta de sechele. Deh, romanii sunt un popor civilizat si deloc batatori de animale nevinovate.
Celalalt, fiu-miu, dupa cum ii spun, e al meu de 12 ani. Sau sunt eu a lui, mai corect. este atat de ‘om’, inca doar sa vorbeasca mai trebuie, ca in rest nu-i lipseste nimic.
Costuri si responsabilitate? Da. Destule. Satisfactii. de 1000 de ori mai multe decat ‘costurile’. Nu l-as da pe tot aurul din lume, vorba alor mei
Eu am un Fox Terrier combinat cu Jack Russell. Deci doua bombe atomice. Il chiama Jack si e pe baterii duracell de dmineata pana seara.
Desi ne-a distrus casa de destule ori, e cel mai frumos caine din lume pt noi. La fel, alearga ca nebunu, manaca precum un orc de 4 pe 4 metrii, cerseste atentie, si sometimes doarme in pat.
Cred c-s tampi si ajunge la spital daca ar pati ceva grav, as fi extrem de trista. Abia astept sa se faca mare (are 8 luni now).
Exact la fel, de cand cu el ne-am inmuiat cand vine vorba de alte animale, am mai salvat si alti caini de pe strada si le-am gasit camine iubitoare.
@Jane ai un suflet frumos. Sa-l pastrezi asa.
@Dojo… unul dintre motivele pentru care te iubesc de ani de zile.
Noi am adoptat-o de vreo 2 luni pe Mala, o pisica albastru de Rusia superba
Cred ca ai vazut-o deja pe Facebook.
@Tomi da. E superba. :)) Sa o aduci sa ti-o flocaie Maia.
Dani, si io te iubesc si din motivul asta. Imi place sa stiu ca exista oameni care respecta viata sub orice forma, iar familia ta este un exemplu extraordinar. Sarutari de mana mamei, poate voi avea vreodata ocazia sa o cunosc
Cu botul ala de boxer si ridurile din dotare Maya e o frumoasa. Ce mai cred eu este ca dupa o perioada de timp, cainele preia personalitatea stapanului.
Unii zic ca am cel mai urat caine din lume (haters lol),eu zic ca e cea mai frumoasa. E o chihuahua de 5 anisori pe nume Britney.:)) E o rasfatata, dar e si foarte cuminte. Anul trecut a fost foarte bolnava (un lump la gat), si am crezut ca va muri.Desi doctorul i-a facut o groaza de teste,nu stia ce are.Va spun sincer ca pana nu s-a facut bine,nu am putut dormi cum trebuie. O hraneam cu pipeta, si i-am cumparat mancare pentru bebelusi.Dupa 2 saptamani de antibiotice, ajunsese sa aiba un kg.Si atunci mi-a pus-o doctorul pe steroizi:)) 3 zile cat a luat steroizi,cred ca ar fi fost in stare sa manance si usa de la intrare.:)) Cand ajung acasa,ma intampina cu o jucarie in gura si tre’ sa ma joc putin cu ea. Uneori este atat de bucuroasa ca ma vede,ca incepe sa cante.:)))
Maia e si mai draguta acum. Pup si de la mine !
Ce frumos ai descris legåtura dintre un om care iubeste cainele/animalele si animal! Asa si e, si din påcate oamenii ce nu iubesc animalele nu inteleg ceea ce ai exprimat tu, niciodatå! Asta am fåcut si eu de nenumårate ori, si mai ales cu unii romani. In Suedia nu cred cå existå caså fårå animal, oricine are cel putin o pisicå, un caine sau un cal. Aici te-ar fi inteles oricine si a fi fost f bucuros de ceea ce ai scris si cred cå nici nu te-ar fi intrebat cineva ce motivatie ai pt cå cresti un caine.
Eu am avut intotdeauna cel putin un caine, påsårele si cate si mai cate animale prin caså. De aceea sunt veterinar, nici nu puteam så fiu altceva cand existå atat dragoste de animale in familie, amandoi pårintii + sotul fiind veterinari.
In momentul de fatå am un caine ogar pitic italian – Otis, un spits japonez – Nicky si un pisic Mowgli
[...] de companie… sau? Discutam aici despre animalele de companie si aici va povesteam despre cel mai frumos oras din [...]