Recunosc, acum cateva zile ma plangeam ca nu am ce face, ca zilele trec ca tramvaile  si eu pur si simplu nu fac nimic. Iti dai seama, eu venind dintr-un mediu in care timpul liber aproape ca nu exista, aici, dupa cateva saptamani de vacanta, saptamani care aparent nu se mai termina, ma simt ca o unealta ce sta in praf…

Si atunci, tramvaie mai tarziu, Dani imi trimite un mail, sa vedem ce ii aici…

O serie de intrebari, bine structurate, pregatite sa le raspund. Cred ca ar bine sa le si rezolv, let the interogation begin!

Oh, stai un pic, ma numesc Norbert Szucs, sunt in zodia racului, imi plac pisicile, mix-ul meu preferat de culori este rosu si negru, sunt student la facultatea de informatica, anul III, am 21 de ani, actual implicat intr-o relatie serioasa cu o organizatie nonguvernamentala de tineret, reprezint incluziunea sociala si diversitatea, sunt extraordinar de energic, vorbesc foarte mult, iubesc viata, ploaia de vara si oamenii din jurul meu. Bun, cred ca v-ati facut o imagine, daca nu, google me!

Doipedoi: Salut! Ce te-a facut sa “parasesti” Romania pentru sase luni si mai ales de ce Portugalia?

Norbert: Sa “parasesc” zici, hmm, sufletul meu  e inca undeva prin Arad, se flendura pe la prieteni acasa, se ascunde undeva sub o pereche de blugi uitata, mananca gogosi impreuna cu parintii. Vanez de ceva timp o aventura in strainatate, initial am zis ca astept pana termin facultatea si plec un an undeva pe steguletul albastru cu stelute prin Serviciul European de Voluntariat (EVS) dar universitatea la care studiez a hotarat sa-mi ofere o oportunitate iar eu cum nu refuz nimic, mi-am facut dosarul, bagajele si am plecat. De ce Portugalia? Poi, lista universitatilor care sunt in parteneriat si compatibile cu facultatea mea mi-a oferit Ungaria, care era mult prea aproape de casa, Polonia, care era mult prea rece pentru pielea mea, Danemarca, care l-am vizitat o data si mi-a ajuns, mult, mult prea scump pentru buzunarul meu desi oameni sunt foarte zambitori si injectati cu energie, iar ultimul si castigatorul, Portugalia, o tara calda, usor exotica, ieftina, cu oameni relaxati si prietenosi.

Ti-ai dorit experimentarea unui alt sistem de invatamant sau pur si simpu dorinta de a calatorii?

Categoric, dorinta de a calatorii, viata e scurta, mult prea scurta sa descoperi tot ce are pamantul de oferit si atunci, iti dai seama, idea de a zbura 3000 de kilometri, de a trai efectiv intr-o alta tara pentru o perioada de 6 luni a fost si ii un mare checkpoint pentru mine. Nu doar ca descopar un oras, o noua cultura, o tara (sper, macar 60% pana in februarie), noi prietenii dar si pe plan personal, ma descopar pe mine, ma dezvolt, invat sa fac de mancare, sa fac curat, sa merg la cumparaturi, gata, mama nu e aici, sunt doar eu. Cred ca ma invart in jurul intrebarii, sa vedem, sistemul de invatamant, sincer, find in prima saptamana de cursuri, nu am o parere inca dar consider ca in orice tara, indiferent de sistem, de profesor, daca tu vrei sa inveti, poti!

Care este impactul cultural si cat de repede te-ai integrat?  

Romania si Portugalia au aproximatov acelasi feeling, sincer, nu am vazut diferente prea mari, intradevar, noi, romanii, suntem stresati, ocupati, muncim, ne plangem, domnule, noi simtim ca traim, bine sau rau, noi efectiv traim. In schimb, aici, gandeste-te ca ore de varf nu sunt, lumea doarme mai mereu, indiferent la ce ora iesi pe strada de abia vezi masini, si alea parca danseaza vals, sunt mai multi palmieri decat oameni prin oras, liniste totala, relaxare… Pentru inceput, e tot ce ai nevoie, te simti extraordinar, simti cum tot in jurul tau devine dulce, se topeste si te inmoi… Terapie pentru toti la cel mai mic pret, cica!
M-am integrat inca din avion sau probabil la semnarea contractului, simt de parca m-am nascut aici, probabil deoarece am tot calatorit sau nu stiu, e prea fain aici, e mereu cald, inca astept sa ma prinda ploaia si sa-mi murdaresc pantalonii de noroi sau ceva de genu. Repet, e prea fain aici!

Pe ce criterii au fost facute selectiile pentru acest program?  

Din pacate, nu e de loc complicat datorita numarului mare de locuri si lipsa participantilor. Trebuie sa termini primul an de facultate ca sa intri in program, sa ai o medie de minim 8,5, sa ai un certificat care sa ateste ca stii limba engleza si un CV care sa contina cateva activitati de voluntariat, atat!

Pacat ca anii trec, grant-ul sta si studentii se plimba pe langa el, intradevar implica niste costuri in plus dar merita aventura!

Mediul academic de acolo… sau din Romania? Ce alegi?

Sunt un student care isi iubeste profesorii, nu pot sa fac o comparatie, consider ca ii la fel, nu stiu, poate am avut noroc dar chiar nu am nimic de reprosat. Imi este dor profesorii de acasa, ma bucur de cei de aici dar am sa aleg mediul academic romanesc.

Este Erasmus asa cum ti-ai imaginat? Ai laude sau reprosuri? Sau nu ai voie sa aduci reprosuri?

Da, categoric da. Am doar laude, pot spune linistit ca sunt foarte multumit de acomodare, o casa mare cu aproximativ 10 camere, 4 bai si 15 noi amici cu care sa ma juc. Sunt multumit de materiile pe care le-am ales, cursurile sunt interactive, fresh si moderne, sunt in limba engleza iar profesorii se bucura  ca au la curs oameni internationali si ne ofera o latura amicala si calda.

Sunt aceste burse unele dintre cele mai populare printre studentii din Romania?  

In Romania, dupa analiza mea, nu. Trebuie sa te documentezi singur pentru ca, de multe ori, nici conducerea nu detine prea multe informatii, plus, nu stii pe cine sa intrebi, coordonatorul Erasmus afla o data cu tine. De exemplu, eram curios un pic de partea financiara, cum ne descurcam, cati bani ar trebui sa avem, cam cat se cheltui pe saptamana sau pe luna, o cifra acolo sa stiu si eu cu cat imi chinui parintii, lucruri care, vrei nu vrei, schimba situatia sau te face sa renunti. Si atunci, la un moment dat, te legi la ochi si semnezi contractul. Daca ar fi un sistem mai bine organizat, o promovare mai buna si o analiza financiara pe durata proiectului si niste feedback-uri din partea participantilor, cu siguranta peste 60% din locurile disponibile ar fi ocupate, poate chiar mai mult.

Ce sfaturi poti da unui potential student care doreste sa aplice pentru un astfel de program?

Sfatul meu este, mai ales pentru cei ce intra in anul I, cerintele de mai sus oricum trebuie sa le aveti, fara discutii, mergeti, descoperiti lumea, acceptati orice oportunitate care vi se ofera, cum ma tot repet si nimeni nu ma baga in seama, viata e scurta si e pacat sa tot privesti tramvaie. Accepta riscul, provocarea si paseste cu stangul ca dreptul e demodat deja. Cei care intra in anul II, aveti posibilitatea sa deveniti studenti Erasmus incepand din februarie sau anul III. Pana atunci, Amvest si Pro Tineret Vest va pune la dispozitie un pachet frumos de voluntariat ca sa va pompati CV-urile!