Imi pare rau, dar m-am sinucis!

June 26th, 2012 scris de Daniel M.

Imi este greu sa cred ca oamenii nu se pot mobiliza intr-un oras mic si mai ales ca nu pot organiza evenimente misto, alea la care pui suflet si asezi fiecare caramida cu drag. Intodeauna am considerat ca fiecare colt al tarii merita o sansa si cu mult timp in urma am decis ca Aradul este locul de care sunt cel mai mult legat si trebuie sa incercam sa schimbam cate ceva, incet, in timp. Ca sunt de cele mai multe ori deceptionat, este o alta poveste. Asta nu inseamna ca trebuie sa renunti, am incetat sa caut explicatii si de fiecare data cand a fost foarte greu am pornit de la zero, cu alte solutii/resurse, oameni si stari de spirit.

Am spus intodeauna ca nu sunt bun de stat in fata oamenilor. Nu pot sa-mi inving emotiile si teama de a nu esua ca o mica balena pe uscat. De aia spun da de fiecare data cand am ocazia de a lucra in spatele anumitor proiecte, chestii de care ma pot ocupa in liniste, in intimitate si deciziile pe care le iau sa-mi apartina.

Aradul Meu a venit la pachet cu alte evenimente pe care le am in agenda. In general vara este anotimpul in care sunt foarte ocupat, am foarte multe proiecte in care ajut pentru ca vreau, pentru ca asta simt, pentru ca sunt construit sa culeg zambete, alea frumoase, alea pline de recunostinta. Nimic nu o sa-ti intareasca starea de spirit mai mult decat voluntariatul. Ala pe care il faci neconditionat, cu sufletul. Este pansamentul potrivit pentru orice rana existenta si vorbesc de ranile alea pe care le ti ascunse, alea pe care le cunosti doar tu si doar prin simplitate si onestitate reusesti sa le elimini. Este foarte adevarat ca ai nevoie de ani de zile pentru a realiza cu adevarat cine esti, care sunt valorile in care crezi si mai ales cine sunt oamenii care merita sa-ti fie aproape.

Imi pare rau, dar m-am sinucis! Am decis asta cu mult timp in urma. Daniel cel de acum 10 ani nu mai exista, lucrez sa-l fac mai bun, mai tolerant, mai temperat, mai uman. In asta consta sinuciderea, intr-o schimbare. Una pe care sa o fac treptat, toata viata.
Intr-o zi am sa devin omul care visam sa fiu in copilarie si nimic pe lumea asta nu imi va sta in cale, pentru ca e o lupta in care am inteles ca rivalul si aliatul sunt eu.

Daca trebuia sa fac o prezentare la evenimentul de ieri, probabil ca vorbeam de aceste lucruri. Dar cum am scapat de spikarit’ in public, o fac aici. In locul unde ne citim in fiecare zi de ani de zile!

rss

7 Comentarii la “Imi pare rau, dar m-am sinucis!”

  1. Oana says:

    Mi-a stat inima in loc pentru moment. Frumos titlu, l-am inteles perfect. De aia revin eu pe tarlaua ta Daniel. Pentru ca dincolo de randurile unui blog, ai fost intodeauna tu. Ala sincer, ala pe care am invatat sa-l apreciez, ala pe care il iubesc atatia oameni.

  2. adizzy says:

    tu Dani, era sa fac infarct cand am vazut titlul! Dar, dar da, inteleg ce zici.

  3. Daniel M. says:

    :) Fetelor normal ca si eu va iubesc. (Va fac programare la cardiolog daca e’ musai!)

  4. Claudiu says:

    Asta am inteles-o,cu schepsis ales titlul.NOI nu intelegem de ce “ucizi” tu ‘spikarul’ din tine?Cu exercitiu,se pot invinge si emotiile.Daca vrei,ma ofer sa te ‘trainuesc’ pentru asta :).
    Felicitari pentru eveniment!!!

  5. Daniel M. says:

    Pai nu imi place. Cred ca ala e motivul Claudiu. :)

  6. [...] frumos a fost evenimentul ”Aradul Meu”. Chapeu, Daniel, pentru idee și pentru munca prestată și îți mulțumesc frumos că te-ai gândit să mă [...]

  7. amalia says:

    Pentru invierea/renasterea ta Dani trebuie sa inchinam un pahar! Felicitari pentru eveniment, din toate partile aud ca a fost extra mega super fain.

Scrie un raspuns