Se întâmplă frecvent să mă întâlnesc pe stradă cu oameni… Până aici nimic neobișnuit. Orașul este mic, viață mondenă nu prea este că nu ai unde, oamenii se cunosc la un moment dat când ai măcar o pasiune comună sau te leagă ceva, în cazul ăsta… Facebook!

- Bună Daniiiiii, zice o fată trecută de 20 de ani, în momentul în care stăteam liniștit la coadă la Gigi, că de, din când în când mai înfulec un covrig cu mac dimineața.

- Salut zic eu, încercând să alung somnul matinal și dorind cu toată ființa să-mi dau seama cine e făptura din fața mea.

-Dar ce faciiiii. Nu te-am mai văzut de mult! Zice tipa, aruncând asupra mea o ceața și mai mare.

Băi frate, nu îmi aduc aminte de unde ne știm, scurta mea memorie refuză să-mi ofere detaliile astea extrem de importante în acest moment.

-Maia ce face? Și în momentul ăsta m-am simțit extrem de penibil. Adică știe cine sunt, îmi zâmbește cu gura până la urechi și mă strigă pe nume, știe că Maia există și pare să o cunoască… Adică cât de penibil pot să fiu încât să nu știu cu cine vorbesc?

- Păi suntem amândoi bine, mulțumesc! Și cum eram aproape de teatru, zic să încerc să fac un mic șcenariu. Că poate reușesc să îmi dau seama cine este, fără să realizeze că habar nu am…

-Tu ce mai zici? Ce mai faci? Zic eu, încercând să aflu mai multe despre ea.

-Păi încă facultate, m-am mutat la Timișoara și acum sunt câteva zile acasă. Chiar mă bucur că te-am văzut. Dar ești bolnav? Că ai slăbit foarte mult.

Mno’ că atât mi-a trebuit. M-am simțit extrem de prost ca nu îmi aduc aminte cine este, am mai discutat cu ea câteva minute, mimând mirare la schimbările din viața ei, înfulecând covrigul minune… și am plecat în treaba mea.

Toată ziua m-am gândit la fata asta. Că cine e, că ne cunoaștem și sunt atât de jenant încât nu îmi amintesc de ea. Și m-am prepelit până spre seară când găsesc pe Facebook un mesaj. Era de la tipa respectivă. Mi-a scris că se bucură că ne-am întâlnit live și după atâția ani de prietenie pe Facebook, ne-am văzut si în viața reală! Io’ nu mai pot spune ceva, dar nici nu pot spune că am rămas cu un gust amar. La urma urmei sunt oameni pentru care lista de prieteni virtuali, sunt ăia pe care îi vrea alături în viața de zi cu zi.

Pentru o memorie perfectă folosește mesageria de la Facebook, în anumite cazuri ajută!