Do You Want The Truth?

September 21st, 2013 scris de Daniel M.

p

M-am obișnuit să iubesc lucrurile simple și care paradoxal sunt complicate. Până și visul devine realitate dacă îți dorești cu adevărat. Și mi-am dorit… și multe le-am avut.

Sunt momente în care Franța îmi oferă motivații. Puternice. Pot să-mi imaginez o grămadă de lucruri, să visez la o mulțime de locuri, să-mi împart universul paralel între aici și acolo. EA are exact ce-mi trebuie și nu se poate explica în cuvinte. Când simți că ai nevoie de ceva, cauți să găsești ce îți lipsește. Tăcut și cu dorință.

Multe sunt cele ce vindecă suflete. Locuri, gesturi, atitudini, sentimente.

Pentru minte și suflet, pentru escapade și o mulțime de senzații amestecate cu un romantism regal, pentru momente în care vrei să faci share cu propria persoană. Să trăiești.

Spune-mi că ancora unui vapor nu te poate ține pentru o perioadă doar în lumea aia sau că misterul Monalisei a reușit cineva să îl afle. Că eu nu cred. Spune-mi că reflexia pe care o văd apa Senei nu mă face să mă simt mai frumos, mai puternic, mai elegant.

Am locuri pe care am învățat că nu e bine să le bifez turistic, ci să-mi las părți din suflet acolo. Să le știu doar eu și să-mi hrănească pofta de viață când voi avea nevoie.

Secrete de budoair? Imposibile fantezii? Detașarea de stres și inerție? Din fericire am reușit să găsesc toate astea și le combin cu emoție, teamă și senzații. Mă vindecă Franța la fel ca și tine. Interiorul și exteriorul. Totul. Eu știu ce-mi face bine.

De cele mai multe ori îmi permit să visez. Am știut mereu că viața a fost lăsată ca să fie trăită exact așa cum dorim. Nu va putea nimeni să-mi spună ce este creștinește, uman sau prea mult. Îmi cunosc doza, îmi cunosc limitele și ce pot să ofer, vin la pachet cu ce fac și ce zic. Nu mi-a arătat nimeni frumusețea vieții, am cunoscut-o eu trăind, experimentând. M-am oprit întodeauna exact acolo unde am găsit binele. Dacă m-ai ținut de mână ai aflat cum sunt construit. Așa… simplu, fără cuvinte, exemplificări prostești sau atitudini.

Do You Want The Truth Or Something Beautiful? Adevărul nu este atât de dur precum pare. Dacă vrei adevărul trebuie doar să îmi observi comportamentul. Să nu fugi de oamenii care îți fac bine! Sunt rari cei care nu fac promisiuni și nu încearcă să forțeze aparențele. Să nu fugi de tine și acceptă că ce simți pentru mine e real și poate dureros. Ăsta e prețul pe care îl plătim pentru sentimente. Vin la pachet cu temerile, acelea care ne urmăresc toată viața dacă nu învățăm că fiecare experiență este diferită. Oamenii sunt diferiți.

Sunt oameni meniți să îți facă viața frumoasă. Îi întâlnești în momente cheie. Duci o luptă cu tine să-i accepți, să-i iubești, să-i cunoști fără anumite limite impuse. M-am obișnuit să fac să fie simplu. Nu va exista niciodată NU, există vreau, îmi doresc sau nu.

Parisul este inutil pentru cine nu își dezleagă imaginația. Și ce farmec e mai puternic decât ăla impus. Ăla pe care îl oferi necunoscutului încărcat de istorie. Parisul este inutil dacă nu ești prin el, este inutil dacă nu îmi aduci un magnet de frigider și o cutiuță plină cu secretele tale. Mă port copilărește pentru că m-am purtat toată viața ca un adult. Am trecut prin multe tocmai pentru că nu avem curajul să accept ce îmi face bine, nu știam să visez așa cum îmi permit să o fac astăzi. Nu. Nu vreau să descopăr lumea. Vreau să mă descopăr pe mine. Nu, nu există nimic fără dragoste. Nici chiar tu.

Vântul târziu mă trezește la realitate în același fel în care sunt construit. Îmi fac căni mari cu ceai și îmi curăț mușcatele de frunzele moarte. Există un început pentru orice îți șoptesc și tu zâmbești complice, îmi spui fraze în franceză și mă prefac că le înțeleg.

Scrie un raspuns