Author Archive

Aglomeraţia din tren

Tuesday, April 6th, 2010

Nu am vrut să scriu zilele trecute aceste rânduri pentru a nu aduce chiar în ziua de Paşte critici la adresa unora, care ar trebui să se gândească mai mult la siguranţa cetăţenilor, mai exact a călătorilor.  Cum s-au făcut doi ani de când nu am mai călătorit cu trenul în Vinerea Mare, m-am gândit că de această dată trenurile nu vor mai fi aşa de aglomerate şi că pot să aleg acest mijloc de transport pentru a pleca la părinţi. Este un drum de patru ore cu trenul aşa că nu mi-am făcut probleme să îmi cumpăr bilet la clasa I.
Am ajuns în gară cu mult înainte de plecarea trenului, care era personal cu regim de accelerat şi am aşteptat pe peron venirea lui. Înainte cu câteva minute de venirea lui mi-am dat seama că va fi la fel de aglomerat ca în urmă cu doi ani şi că în mod sigur voi prinde loc doar în picioare. Aşa a şi fost. Toţi călătorii au  fost încărcaţi cu bagaje, doar mergeau la rude şi la prieteni. Cu greu a reuşit toată lumea de pe peron să se urce în trenul, care deja era plin de studenţii, care se întorceau acasă de la Timişoara. Cei, care ne-am urcat în tren de la Arad, am găsit cu greu un loc în picioare şi cu greu ne-am putut pune bagajele pe jos. Cert este că am stat în picioare între uşi şi că abia aveai loc să arunci un ac. Dar cum veneau Sfintele Sărbători Pascale, oamenii au acceptat condiţiile oferite fără prea multe comentarii. S-a stat ore întregi în piciore şi cei care coborau mai repede trebuiau să facă sărituri peste bagaje. Cei care se aflau în vagoane se auzeau vorbind despre condiţiile mizere din tren. Tot aceştia se întrebau de ce nu se suplimenteză numărul vagoanelor mai ales în asemenea zile, când, după experineţa aniilor trecuţi se ştie că numărul călătoriilor este mult mai mare. Aceeaşi întrebare o aveam şi noi, cei care stăteam în picioare pe culoar, printre bagaje. (more…)

Paştele îi prinde pe români cu buzunarele goale

Saturday, March 27th, 2010

O săptămână ne mai desparte până la Sfintele Sărbători de Paşti. Sărbători, care pe mulţi îi va prinde cu buzunarul gol, fără prea multe bucate pe masă şi dezamăgiţi de sistemul de la noi din ţară. Sindicatele au ieşit în stradă, pe la colţuri lumea vorbeşte cât de greu este, însă timpul trece în devafoarea omului de rând.
Pe zi ce trece, românii încep să o ducă din ce în ce mai rău. Pe feţele multora nu se mai poate citi bucuria de altădat, dinainte de sărbători, când tot omul se gândea cum să petreacă, când să-ţi invite rudele şi prietenii la masă, când să-şi planifice concediul. Acum lucrurile s-au schimbat, dacă te uiţi în jur observi că în loc de bucurie pe feţele oamenilor se citesc grijile, necajurile şi nesiguranţa zilei de mâine.
Românii abia au bani să cumpere de mâncare pentru familie. Vizitele de altădată s-au transormat în darea câtorva telefoane prin care urezi cele bune cunoscuţilor. Parcă nimic nu mai este ca înainte. Stresul şi gândul că nu reuşeşti din veniturile primite să îţi cumperi măcar stricul necesar îţi ia zâmbetul de pe faţă. Cu toate acestea, românul pare să nu se dea bătut şi luptă în continuare pentru un trai mai decent. Păcat este, însă că nu luptă toţi, ci doar o parte. Se vede clar, că nu tragem toţi la aceeaşi căruţă. Alţii aşteaptă totul de-a gata şi nu ridică un deget pentru a le fi mai bine. Mai scriam într-un articol anterior, că atunci ne va fi bine când vom lua atitudine şi când nu ne vom mai lăsa călcaţi în picioare de cei care ne conduc ţara.
Răbdarea noastră va avea o limită, va veni ziua când vom ieşi toţi în stradă şi când vom cere socoteală pentru traiul pe care îl ducem. Lucrăm de dimineaţa până seara, dar se pare că facem acest lucru doar pentru a supravieţui. Am ajuns să nu ne mai permitem un concediu, să nu mai putem să ne schimbăm garderoba la câteva luni, iar alţii mai rău să nu aibe bani de o pâine.
Purtăm şi noi vina noastră, deoarece nu am ştiut ca în urmă cu 20, imediat după Revoluţie, să ne impunem punctul de vedere. Să nu acceptăm să fim bătaia de joc a unora, care doresc să se îmbogăţească pe spatele nostru. Să nu acceptăm să fim conduşi, atât în instituţii de stat, cât şi în mediu privat de oameni incapabili, care nu au ce căuta acolo. De oamenni, care ştiu doar să dea ordine şi să îşi bage banii la ei în buzunar. De cei care nu apreciază pe cel de lângă el şi se gândesc doar cum să facă să moară capra vecinului. Trist…, însă destul de adevărat. (more…)

La Arad s-a făcut shopping în mod civilizat

Tuesday, March 23rd, 2010

Dacă vrem putem fi civilizaţi. Ştiu că vi se pare un pic deplasat, mai ales că în ultima perioadă românii nu au prea dat dovadă de acest lucru. Miile de arădeni, care au vizitat ieri primul mall din Arad au arătat că se poate intra într-un nou spaţiu comercial în mod civilizat, chiar dacă s-au anunţat multe cadouri şi mai ales că urma să fie date, printr-un concurs 250 de vouchere în valoare de 150 de lei, fiecare valabile în oricare din magazinele deschise. Nu au avut loc împinsături, nu s-a aşteptat cu orele la uşă şi nici nu au fost dărâmate panorurile de recalmă. Este pentru prima dată în ultimii ani, când în ţara aceasta în ziua inaugurării unui mall sau centru comercial, oamenii aleg să stea frumos la rând şi să nu înghesuie sau să intre în faţă. Arădenii au înţeles că nu vor ajuge nicăieri, dacă se împing, iar dacă au noroc vor primi câte un voucher sau vor ajunge prin magazinele, care au avut ieri mari reduceri de preţ. Mall-ul Atrium Centers s-a arătat destul de încăpător pentru toată lumea, deşi după ora 17.00 nu prea mai aveai loc unde să arunci un ac. Magazinele au fost invadate atât de către cumpărători, cât şi de către curioşi. (more…)

Majorări venite într-un an al sărăciei

Thursday, March 18th, 2010

Am crezut că nu vom mai auzi anul acesta de majorări, însă nu a fost să fie aşa. După ce că populaţia, abia a reuşit să treacă de această iarnă, vine o nouă majorare. Şi nu la orice, ci la gigacalorie, ceea ce înseamnă că atât căldura, cât şi apa caldă va usca buzunarele oamenilor. Vorbesc acuma de preţul gigacaloriei din Arad, care este printre cele mai mari din ţară. Este şi va fi, deoarece de câteva zile la transparenţă se află un proiect, care prevede majorarea acesteia. Proiect, care pe mulţi arădeni îi face să îşi dorească să fi trăit în alt oraş.

Oamenii sunt îngroziţi de faptul că, în curând vor ajunge să nu mai îşi permită să plătească cheltuielile. Cetăţenii au încercat să facă economie, au stat cu caloriferele închise şi apă caldă au avut doar, dacă au încălzit. A fost o iarnă grea, în care mulţi au stat ca pe vremea lui Ceeauşescu, adică în frig. Cei, care locuiesc la blocuri cu repartitoare au preferat să le închidă, decât să le vină facturi uriaşe. În luna ianuarie au fost plătite şi facturi de 900 de lei, la un apartament, numai pentru încălzire.
Cum gigacaloria la Arad, se va scupi din nou, de la 1 aprilie, oamenii nu pot decât să spere că îşi vor putea păstra locurile de muncă (cei care le mai au) pentru a putea plăti întreţinerea. Un proiect de hotărâre, care prevede aprobarea majorării preţului energiei termice furnizate populaţiei prin sistemul centralizat a stârnit multe controverse şi mai ales multă panică în rândul populaţiei. Acesta prevede creşterea preţului gigacaloriei de la 207,22 lei, cât este acum, la 214,8 lei, în urma unei cereri pe care CET Arad a adresat-o Agenţiei Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei încă de la finele anului trecut. (more…)

Drumurile noastre toate s-au umplut de gropi

Tuesday, March 16th, 2010

Iarna 2009/2010 ne-a lăsat în urmă gropi în majoritatea drumurilor, fie că vorbim despre cele judeţene sau naţionale. Materialul antiderpant folosit de către autorităţile din toate judeţele a distrus drumurile, spre disperarea şoferilor. Şi cum nu sunt bani pentru ca acestea să se poată repara în totalitate, în oraşele în care temperaturile sunt mai ridicate au început lucrările de plombare a lor.

Lucrări, care şi după spusele muncitorilor în mod sigur nu vor dura foarte mult. Aşa că şoferilor nu le rămâne decât să se consoleze cu ideea că aşa sunt toate drumurile noastre şi să spere că peste ani vor arăta şi ele la fel ca în celelalte ţări europene. Cred că mai avem mult până acolo.
(more…)

Sărac…dar cinstit

Sunday, March 14th, 2010

Fiecare dintre noi ne întâlnim zilnic cu câte o persoană, care întinde mâna şi ne cere câţiva bănuţi. Nu este nimic nou şi de 20 de ani încoace ne-am obişnuit cu ei. Îi vedem peste tot în mijloacele de tranport în comun, în pieţe, la uşile lăcaşelor de cult şi chiar pe stradă. Nu vreau să vorbesc despre cerşătorie în acest articol, ci despre o întâmplare pe care un prieten de al meu mi-a povestit-o.
O întâmplare, care m-a mişcat, deoarece rar ţi se dă să întâlneşti aşa ceva. Este vorba despre o bătrânică, care l-a oprit pe stradă şi l-a rugat să îi de-a câţiva bănuţi, deoarece nu are suficienţi să cumpere o pâine. Amicul meu a scos din buzunar o bacnotă de un leu şi a întins-o.

Femeia i-a mulţumit frumos şi a întins mâna să îi de-a înapoi 5 bănuţi, deoarece suma de un leu pe care a primit-o era mult prea mare. ,,Nu am nevoie de 1 leu, ci de câţiva banuţi (3 ). Stai să îţi dau restul şi îţi mulţumesc frumos” au fost vorbele femeii. Vorbe care în mod sigur pe mulţi iar fi mişcat, la fel ca pe cel care a ajutat-o.

Mai rar oameni, care sunt corecţi, deşi sunt atâta de săraci, încât abia au bani să-şi cumpere o pâine. Pe ei ar trebui să îi apreciem şi să ne întrebăm de ce sistemul de la noi din ţară este de aşa natură încât oamenii nu au suficienţi bani de pâine.

Bolile închipuite nu te mai scapă de şef

Saturday, March 13th, 2010

Persoanele care obişnuiesc să îşi ia concediu medical, chiar dacă nu sunt bolnave, pentru a mai scăpa câteva zile de gura şefului sau pentru a merge la munte sau mare trebuie să fie foarte atente, deoarece Ministerul Sănătăţii şi-a îndreptat atenţia asupra lor. De-a lungul anilor am auzit sute de persoane, care au spus că au apelat la această tactică pentru a sta acasă. Unii dintre ei au mers la medicul de familie şi l-au rugat să le prescrie câteva zile de concediu medical sau o foaie de boală, deoarece la instituţia la care lucrează vor avea loc restructurări de personal şi cine nu este la lucru pe motive de sănătate nu poate fi dat afară, alţii pentru a mai scăpa de stres.
Personal nu am apelat niciodată la medicul de familie pentru a cere să îmi de-a concediu medical, dacă nu a fost necesar. Nu au trişat niciodată, nu am minţit că sunt bolnavă doar să stau acasă şi mereu am fost corectă. Sincer nu m-a dus nicăieri această corectitudine şi nici orele şi zilele petrecute la locul de muncă, în timp ce alţi colegi de-ai mei erau în aşa-zisul ,,condeciu medical” şi se relaxau pe unde puteau. Mai câştigaţi au fost ei că pe an pe lângă zilele de concediu de ohihnă de drept, aveau grijă ca o lună să spună că sunt răciţi sau mai ştiu eu ce. Pentru ei, decizia Ministerului Sănătăţii ca aceste persoane să fie verificate la domiciliu de către reprezentanţi ai angajatorilor, Casei de Asigurări şi ai Poliţiei nu cred că este una primită cu braţele deschise. (more…)

Ce facem cu vrăjitoarele?

Wednesday, March 10th, 2010

Nu am putut să mă abţin să nu zâmbesc când am văzut ieri la televizor, dar şi când am citit pe diferite site-uri despre iniţiativa deputatului Alin Popoviciu de a interzice vrajitoaria. De când deputatul a lansat această idee, cele din domeniu au început să iasă în faţă cu tot felul de declaraţii, ba mai mult au spus că îl vor blestema pe cel care va propune aşa ceva. Ideea nu este chiar aşa de rea, dacă ţinem cont de faptul că foarte mulţi români ,,cad” în plasa aşa-ziselor ghicitoare, care le promit că le dezleagă cununii, le aduc persoana iubită înapoi, îi scapă de bleste, îi face să îşi păstreze locul de muncă, îi însănătoşeşte şi aşa mai departe.
Personal nu sunt nici pro, dar nici contra celor, care spun, că au puteri tămăduitoare şi care îţi prezic viitorul uitându-se în cafea, dând în bobi sau citind în cărţi. Nu zic că nu o fi aşa, dar s-a prea profitat de slăbiciunea românilor de a afla ce le aduce ziua de mâine şi prea mulţi bani au fost daţi pentru a auzi una şi alta. Vrăjitoria este o practică din vechi timpuri şi toată lumea a auzit de vrăjitoarele arse pe rug şi alte cele, mai mult de atât biserica ne îndeamnă să nu credem nici în magia neagră, nici în cea albă, ci doar în Dumnezeu şi în puterea lui. (more…)

Încă o generaţie de absolvenţi şomeri

Sunday, March 7th, 2010

A început nebunia pentru pregătirea lucrărilor de licenţă şi de dizertaţie, deoarece peste puţin timp acestea vor fi susţinute de către studenţii şi masteranzii din anii terminali. În mod sigur majoritatea vor trece cu bine peste aceste examene în urma cărora vor primi diplome de absolvire.

Diplome, care din păcate le vor pune în ramă, căci altceva nu au ce face cu ele. Va fi încă un an în care vor predomina absolvenţii şomeri, încă un an în care tinerii vor bate neîncetat pe la porţile instituţiilor sau ale firmelor private pentru a se angaja. Încă un an în care la bursele locurilor de muncă organizate pentru absolvenţi nu vor găsi nimic convenabil. Studenţii care sunt astăzi de zece vor fi mâine cei care vor trăi din ajutorul de şomaj, apoi dacă reuşesc să se angajeze, dintr-un salariu de mizerie. Nimeni nu mai apreciază valorile la noi în ţară. Nu mai vorbim de faptul că în momentul în care absolvenţii îşi caută un loc de muncă, le este cerută experienţa, iar la mulţi dintre ei este zero, deoarece au considerat că este mai bine să termine o facultate, să meargă la cursuri şi abia apoi să intre în câmpul muncii.
Deşi mi-am încheiat studiile superioare în urmă cu câţiva ani nu pot să nu mă gândesc la cei care peste câteva luni vor ieşi de pe porţile facultăţii plini de ambiţii. Unii vor reuşi cu greu să se angajeze pe posturi asemănătoare specializării pe care au terminat-o, însă majoritatea vor fi nevoiţi să se angajeze pe un salar derizoriu şi într-un loc care nu îi reprezintă. (more…)

La mulţi ani… Femeie!

Monday, March 1st, 2010

Mărţişoare, mărţişoare şi iar mărţişoare. A venit din nou luna martie, luna care se spune că este a femeilor (cel puţin începutul), deoarece sunt răsfăţate de către bărbaţii din viaţa lor, prima oară cu mărţioare, iar pe opt martie cu flori şi cadouri mai consistente. Cel puţin aşa ar trebui să fie, chiar, dacă ştim că există şi bărbaţi, care nu doresc să îşi aducă aminte de aceste zile. Nu suport bărbaţii şi cred că nici o femeie nu îi poate suferi pe cei care uită de 1 şi 8 Martie.

Pe cei care se fac că ,,plouă”, care intră în casă şi în loc să spună ,,La mulţi ani iubita  mamă, soră bunică”, spun ,,am uitat, am avut atâta de lucru încât am uitat să îţi cumpăr un mărţişor sau un buchet de ghiocei”. Nici o femeie în aceste zile nu se aşteaptă să îi fie adusă luna de pe cer. Se aşteaptă la un  mic gest din partea bărbatului.

Un gest care înseamnă mai mult decât ar crede un bărbat. Mai mult de atât sunt femei, care nu au văzut o floare de la partenerul de viaţă niciodată.  Oare s-au întrebat bărbaţii ce este în sufletul acelei femei, când îşi vede prietenele că primesc mărţişoare şi flori, iar EA nu a mai avut parte de aceste mici cadoruri de ani de zile?  Că  la EA demult nu a mai fost 8 Martie. Scriu aceste rânduri pentru a sensibiliza bărbaţii din România, care au uitat că femeia este cel mai gingaş lucru de pe pământ şi că trebuie mereu ocrotită şi respectată. Din păcate în multe familii se întâmplă ca în loc de mărţişor şi respect, femeile să fie tratate cu înjurături şi chiar pumni. Ruşine să le fie bărbaţilor, care fac acest lucru şi care nu se gândesc că femeia este cea care aduce viaţa pe pământ şi că meriă tot respectul lor.

Aşa că domnilor bărbaţi, care nu i-aţi dus femeii din viaţa dumneavoastră un mărţişor de 1 Martie să ştiţi că nu este timpul pierdut, încă vă mai puteţi duce la taraba din colţ pentru a cumpăra un simbol al primăverii pe care să îl dăruiţi. Şi nu oricum, ci cu toată inima, deoarece cea la care îl dăruiţi este femeia care zi de zi se îngrijeşte să vă fie bine. Aşa că nu vă rămâne decât să vă respectaţi soţia sau prietena şi să îi oferiţi cele mai frumoase flori şi cel mai frumos cadou de 8 Martie.
Celor care aţi făcut acest gest nu pot decât să vă spun că vă felicit şi că sunteţi adevăraţi domni. Eu personal am primit de 1 Martie foarte multe mărţişoare, dar cel mai mult m-a bucurat cel primit de la persoană dragă mie, aşa cred că se bucură fiecare femeie. Şi încă ceva. Să nu vă fie teamă că o să sărăciţi dacă cumpăraţi de 8 Martie un buchet de flori, deoarece comercianţii au anul acesta preţuri pentru toate buzunarele. Am scris aceste rânduri, deoarece când m-am întors acasă de la serviciu, m-am întânit cu cel puţin zece femei care mi-au spus că partenerii lor de viaţă nu  le-au oferit nici măcar un buchet de ghiocei. Erau triste, dar încercau să ascundă acest lucru.

Păcat, e luna femeilor, e luna lui Mărţişor şi haideţi domilor să păstrăm tradiţia, că nu e greu…