Dar o problemă mai delicată decât asta (care ţine mai mult de autorităţi) este aceea a aruncatului gunoiului la voia întâmplării. Pentru că suntem români şi avem în sânge acest obicei. Indiferent de câte campanii de sensibilizare, educare sau voluntariat se vor face. Studentul de la etajul 3 va arunca în continuare gunoiul pe geamul căminului, în speranţa că acesta va fi purtat de forţe invizibile cei câţiva metri până la tomberon. Sau cetăţeanul obişnuit care. desfăcându-şi ambalajul la pachetul de ţigări nou cumpărat, aruncă celofanul în coş de la câţiva paşi, nu-l nimereşte dar pleacă mai departe.

Ieri am ieşit în oraş. M-a uimit gestul unui tânăr făcut când trecea pe lângă un coş de gunoi: şi-a schimbat direcţia înspre el (era la câţiva paşi distanţă), s-a aplecat, a cules de pe jos un mic ambalaj (care nu era aruncat de el), l-a aruncat în coş şi şi-a continuat drumul.

Câţi dintre noi facem asta, măcar o dată pe lună?

Ok. Colţuri din astea există cu nemiluita pe internet. Fiecare are nevoie de un spaţiu în care să se regăsească şi unii oameni aleg un blog pentru asta. Se pot scrie lucruri abstracte sau lucruri concrete despre viaţa fiecăruia (dar nu atât de concrete precum ultima masă de prânz servită) şi majoritatea vor face asta într-un stil propriu, unic. Cum mă pot compara eu, anonimul X, care îmi trăiesc viaţa iubind fiecare clipă şi fiecare persoană apropiată, cu anonimul Z, împătimit al naturii şi plimbărilor pe munte? Fiecare îşi va exprima gândurile într-un mod plăcut dar despre două trăiri diferite. Cum poţi tu, ca cititor, să decizi care scriitură este mai bună? Pentru că la o adică asta presupune RoBlogFest: alegerea celui mai bun blog pe un anumit domeniu/ o anumită nişă.

Scoaterea categoriei de bloguri personale de la RBF pentru mine nu reprezintă sfârşitul acestui gen de blog ci doar eliminarea unor graniţe şi prejudecăţi.

Sunteţi de acord că această manevră reprezintă o acţiune benefică?

La conexiuni mai putem trece în revistă şi 10 USB 2.0 (4 spate şi 6 pe placă), 6 porturi S-ATA care permit RAID 0, 1, 10 şi JBOD, un ATA-133, gigabit LAN, două sloturi PCI Express 2.0 x1, şi un slot PCI Express 2.0 x16 ce permite conectarea unei plăci video dedicate în mod Sli sau Hybrid Crossfire cu placa integrată, permiţând utilizarea selectivă a acestora.

Cel mai tare însă este faptul că permite deblocarea celui de-al doilea sau treilea nucleu din procesoarele AMD ieşite pe poarta fabricii cu un nucleu blocat, procesoare gen: Sempron 140 care cu puţin noroc pot fi aduse la echivalentul unui AMD x2.

Continuând seria veştillor bune: placa este compatibilă cu noile procesoare six-core Thuban.

Referendum pe care este foarte posibil să îl piardă, având în vedere faptul că mare parte a românilor nu îi au la inimă pe unguri. Sau ne putem gândi de două ori. O prietenă îmi spunea îeri şi o citez “măi, românii ar trebui să se resemneze cu faptul că Transilvania e pierdută de mult. A fost colonie austro-ungară, românii de acolo nu îşi mai vorbesc limba deci ar fi cazul să recunoaştem că au ceva ce le aparţine”. Oare aşa să fie? Şi Constituţia să nu fie pe măsura cetăţenilor care locuiesc pe teritoriul românesc? Care sunt argumentele pro şi contra pentru înfăptuirea acestei mici scindări? (nu vreau să văd argumente gen “huooooooo unguri!”, spuneţi-vă părerea doar dacă sunteţi în stare să o susţineţi civilizat)

Anul acesta s-a schimbat BAC-ul, cel vechi nu arăta adevărata competenţă a elevilor. Ministerul a făcut un talmeş-balmeş total din el. Ce urmează acum? Încă o schimbare. A ce? Tot a BAC-ului, normal. Pentru că nici actuala desfăşurare nu dă randament. Asta după ce, nu-i aşa, s-a terminat anul şcolar şi am văzut cu toţii cum a mers noua metodă.

Alte schimbări în învăţământ? Elevii ultimelor 3 generaţii au fost admişi în liceu pe baza mediilor de la tezele cu subiect unic. Înaintea lor elevii susţineau Testarea Naţională (pe care am susţinut-o şi eu cândva). Testare care era aceeaşi Marie dar cu o altă pălărie a Examenului de Capacitate.

Guvernului Boc3 i se pare (din nou) că ar trebui ceva schimbat şi aici. Trimite clasa a noua la şcoala generală. Admiterea în liceu se va face prin susţinerea unui examen la nivel naţional.

“La finalizarea gimnaziului, elevii vor susţine cu toţii o examinare naţională care va cuprinde o probă de competenţe in utilizarea computerului – proba practică, şi alte două probe scrise: una transcurriculară în domeniile umaniste şi una în domeniile ştiinţei”, a explicat ministrul Educatiei la o conferinţă de presă. În afară de această probă, elevul va realiza un portofoliu la fiecare materie, portofolii ale căror note vor intra în calculul mediei de admitere.

Cireaşa de pe tort în această situaţie ne-o spune tot ministrul educaţiei:

“Liceele care au un numar mai mare de candidati decat numarul de locuri pe care il pot scolariza in conditii optime vor avea libertatea sa-si organizeze un examen de admitere care, evident, va fi facut in functie de specificul acelui liceu”.

Şi ne permitem să întrebăm de ce adolescenţii noştri nu se ridică la nivelul generaţiilor anterioare.

Credeam că urările şi cadourile se oferă din suflet nu din obligaţie. Mă văd nevoit să îmi exprim nemulţumirea totală faţă de astfel de indivizi, snobi şi care vor doar să atragă atenţia asupra lor. Ai ceva de spus, ridică-te în picioare şi spune. Sunt sigur că fiecare are cel puţin o femeie în viaţa sa (fie ea mamă, soră, iubită/soţie). Putem încerca să ne gândim la acea femeie când scriem o urare. Într-adevăr, fiecare femeie pe care o cunoaştem ocupă o anumită poziţie faţă de noi şi nu le putem compara.

Dragii noştri Înalţi Prelaţi morali şi mari susţinători ai legalităţii ce sunteţi, oare aceste valori sunt apărate în prezent când prostituţia se practică (aproape) fără jenă în toate colţurile ţării? S-a demonstrat de multe ori, în multe reportaje şi interviuri că persoanele prinse că practică prostituţia se aleg cu o călătorie gratuită la secţie, o amendă si întoarcerea la muncă (asta dacă nu cad la mica înţelegere cu cei din maşina inscripţionată cu siguranţă şi încredere). Iar cei care au „beneficiat” de serviciile acestora (tineri sau bătrâni, căsătoriţi sau nu) le vor căuta din nou (sau dacă nu chiar pe ele – pe cineva din breaslă). Unde este domnilor moralitatea în situaţia asta? Şi valoarea familiei pe care voi o protejaţi? Corect, nu este.

Mai nasol este că Biserica nu doar că se împotriveşte legalizării prostituţiei dar face (în zadar aş putea spune) toate demersurile pentru eradicarea acesteia. Totuşi prostituţia este una dintre cele mai vechi practici plătite din lume. Acest flagel o să fie prezent în continuare în societate, fie că vrem, fie că nu. Şi de ce să  îi privăm pe cei din domeniu de drepturile lor. Trebuie să ţinem cont că înainte de toate şi prostituatele sunt oameni. Au dreptul să primească asistenţă medicală (cu contribuţii la stat – dar despre asta în alt articol), să primească protecţie (faţă de peşti, de cei care le exploatează). Ca să nu mai aducem în discuţie şi contribuţiile la stat.