Azi mi-am dedicat ziua interviurilor, Festivalul Mamaia 2009 mi-a dat multa bataie de cap. Si ca un ” bonus”, diseara sunt in spatele scenei la Zilele Aradului, unde trebuie sa fac poze si … interviuri!
Revin. Azi/Maine!
Va las in compania pozelor… Undeva in centrul Aradului…
Azi m-am suparat tare pe un prieten ca mi-a facut minunatia asta de catel : “hermafrotita”. Deci daca zici ceva de mama mea, nu iau foc asa de tare ca in momentul in care zici ceva urat de Maya.
O iubesc asa de mult pe bebe asta mica! Intradevar, avem ceva probleme de sanatate. Are hernie si trebuie operata. Dar inca este mica si mai asteptam putin. Hernia este cadou de la mama ei. Mostenire!
La multi ani bebelusa! 8 luni!
Criza financiara a atins si blogosfera din Romania. Oameni cunoscuti din online s-au axat pe altceva decat bloguri/blogosfera. Cunoscutul Cetin Ametcea si-a deschis o patiserie intr-un oras al tarii si daca numele ( si prenumele) nu va zice nimic… este vorba de batranul Arhi care si-a lansat o linie de placinte dobrogene ce-i poarta numele. Dude… Îţi dorim mult succes!
Update : “Patiserie din Romania, angajam vanzatoare patiserie fara experienta. Preferam studente/sezoniere. Program felxibil, salariu in functie de performante. Angajam si fete cu nota mica la bac, fara raportari la biroul de credite.”
Da… Suntem la mare! Este frumos, cald si soare mult. Nu am timp de internet… macar in concediu l-am dat naibii… 
Revenim in forta luni dimineata!
Maya participa si ea la concursul organizat de “Dupa Bloguri” … Ne-ar prinde bine marele premiu, mai ales ca ea, cateaua, este o impatimita a jocurilor! Brekin Nius! Asadar si prin urmare, trebuie sa-i suportam bannerul din dreapta! Atentie, incurajam Clickurile’. Dupa data de 14 august aflam daca am castigat.
Mambo italiano este filmul pentru care am lasat o perioada internetul si m-am tolanit in pat! O comedie usoara si poate o lectie de viata. Filmul il are in rolul principal pe Angelo Barberini, de origine italiana, transferat cu familia in Canada.
Angelo era foarte atasat de matusa lui pe care o adora si care era oarecum diferita de toti membrii familiei si care-i ofera o oarecare educatie.
Baiatul tot incearca sa le spuna parintilor ca este gay, dar nu gaseste ocazia potrivita… Amuzanta este si sora lui, o drogata incurabila si dependenta de psihiatrii…
La un moment dat apare Nino, un fost coleg de scoala…
Angelo si Nino se indragostesc si isi incep o noua viata, intr-o noua casa, departe de familii.
Nino este tipul de barbat “macho” si isi accepta foarte greu sexualitatea si tot el intalneste o tipa al carui scop era casatoria in cat mai scurt timp.
Filmul este foarte amuzant, parodiaza oarecum familia tipica italiana, rectiile isterice tipice italienilor. Coloana sonora a filmului este de nota 10, la fel si piesele ce insotesc acest film. Este recomandat de vazut, de revazut, acasa. Citeste restul mesajului »
Mi-am inceput bine ziua. Dimineata imi suna telefonul… Am avut intentia de a injura sanatos, apoi imi dau seama ca vocea de la capatul firului imi e tare draga! Era Nebuloasa care intr-o fuga la Arad mi-a dat desteptarea.
Azi vine Dugy la noi si ramane pana duminica, sper. Tare-mi place ca ajutat de blog, am cunoscut persoane tare faine care mi-au devenit prieteni buni.
Update… A ajuns si Ovi! Dupa atata drum l-am dus direct pe strand…
Dragă Cipri. Află despre mine că sunt bine şi sănătos şi odată ajuns la destinaţie nu am apucat încă să mă fac de comedie. Aici totul e fierbinte iar frigiderul abia poate birui să răcească vodca pe care am luat-o din duty free. Apropo, buticarii duty free de la Stamora Moraviţa au fost, cu excepţia unor boschetari dintr-o staţie OMV din Bulgaria, cele mai împuţite fiinţe întâlnite pe lungul drum pe care l-am avut de parcurs. Efectiv, jigodiile te sfidau la modul cel mai parşiv cu putinţă, dar mai dă-i dracu de prăpădiţi.
Pentru că roamingu e scump iar tu nu ţi-ai scos mesageria vocală, te rog pe această cale următoarele:
1. Să ai grijă de fată până m-oi întoarce, cu toate că momentan speranţele sunt minime, nu trebuie să uităm vorba „când doi se ceartă, al treilea câştigă”.
2. Dacă joi te duci ca de obicei la Săvârşin, plăteşte o jumătate de Mona la magazinul de lângă farmacie, menţionând să fie acordată domnului Kalman, cu ocazia zilei prieteniei între popoare.
Aici e cald iar marea e limpede. Mănânc la un restaurant în care ospătarul are un ochi de sticlă şi seamănă izbitor cu o maimuţă. L-am fotografiat, iar odată ajuns acasă îl voi recomanda pentru o grădină zoologică. Drumul a fost ok. Odată trecuţi de scârboşii din duty free-uri am fost întâmpinaţi cu o răceală protocolară de frontieristul sârb, drac ştie ce grad avea, un bondoc cu două trese subţiri ce mi-a zâmbit cu subînţeles după ce mi-a trecut în revistă sticloanţele cumpărate. Aidoma unei Românii mai mari sau mai mici (asta ca să împac pe toată lumea), Serbia a defilat din viteza autocarului precum un mixaj de filme româneşti din anii ‘90, unicul lucru care mi s-a părut demn de remarcat fiind Kafana Fortuna, un birt dărăpănat ce părea dezlipit din Underground-ul lui Kusturiţa. Dacă o fi deschis, trag nădejdea să-l vizitez la întoarcere. continuare
Mereu am zis ca Maya este mult mai “umana” decat pare… Cumnata, Ene si Maya. Un trio perfect… Incercam sa nu-i urasc prea tare. Dorm atat de frumos! ( …desigur dupa 2 sticle de vin alb, caci au fost niste prieteni la noi si am chefuit. Eu muncesc… astept Soarele, apoi plec prin oras sa-mi platesc facturile.)
Am incercat sa selectez cateva poze de la ziua mea, insa sunt foarte multe. Am ales cateva… Citeste restul mesajului »
M-am gandit foarte mult pe ce pozitie ocupa blogul in viata mea si oamenii care ma citesc. In ultima perioada sunt organizate foarte multe evenimente – Blog Trip, conferinte, suete 2.0, etc. Sunt invitati foarte multi bloggeri care au ceva de spus… din pacate nu si de invatat.
Zic asta pentru ca in spatele a "20 de minute" de vorbarie stau ani de munca, de socializare, de online. Nu poti invata nimic daca participi la eveniment doar pentru ca speri ca 50% dintre participanti spera sa-ti de-a un link, sa-ti faci o poza cu B. Voicu sau alergand cu aparatul foto dupa Zoso. Am observat ca "blogosfera aia minunata" sta ascunsa.
-Nu am o viaţă perfectă. Nici pe departe. Nu am prieteni perfecţi. Nici atât. Oricând mă pot trăda cum unii au făcut-o. Oricând mă pot răni şi s-a văzut. Oricând mă pot dezamăgi şi nu am nici o îndoială. Dar nu am să trăiesc cu gândul că mă paşte o nenorocire, nu am să trăiesc cu gândul la defectele mele sau ale lor, nu am să analizez răutatea şi atacurile înconjurătoare şi nici nu am să las neîncrederea nefondata în gândurile mele. Am să mă bucur de zâmbetele lor şi-am să cred fiecare idee, declaraţie şi compliment. Am să îi cred ideali până la proba contrarie pe care nu o caut. O vor arăta singuri dacă e cazul. – zice Oana intr-un post.
-Eu am vrut să mă fac când o să fiu mare (în ordinea asta): librar, vânzător de panglici si mărgele, rabin, profesor de sport și pianist. Nu mă nemulțumește că n-am devenit nici una, nici alta, m-ar nemulțumi etern în schimb să uit să-mi pun întrebarea asta sau să n-am nici un răspuns cu zâmbetul pe buze când o aud. – scria Octavian acum cateva zile.
Sunt abonat la o gramada de bloguri care nu sunt foarte cunoscute. In fiecare zi descopar cava nou, persoane care scriu foarte frumos, persoane care iti inspira ceva. Cum iti dai seama ca un om este minunat? Citind. "Anonimii" au un mod frumos de prezentare. Cu fiecare articol postat descoperi ceva despre autor.
Cu timpul aceste persoane devin mai mult decat "anonimii aia"… devin intr-o oarecare masura prietenii tai imaginari intr-o lume a blogului in care principala rugaminte a fiecaruia este schimbul de link. Si poat Imi este dor de lucruri noi, de oameni noi, de posturi anonime.
Nu vreau intalniri reusite, nu vreau conferinte despre $$$$ din blogareala, nu vreau aplicatii XXY si nici popularitate. Acum vreau doar o cafea, o tigare si pofta de carte. :)
Retete Culinare reparatii notebook
