Premiu pentru Arad

In cadrul Festivalului de teatru Scurt de la Oradea, Harsányi Attila a primit premiul penru cel mai bun actor, pentru rolul Hess din spectacolul extraordinar „Decalogul după Hess”. Productia apartine Companiei de Teatru Aradi Kamaraszinhaz, spectacolul a fost jucat in limba maghiara cu subtitrare in limba romana, mai mult de jumatate dintre participantii la eveniment fiind nevorbitori de limba maghiara.

Juriul Festivalului de Teatru Scurt de la Oradea a fost format din oameni de teatru prestigioşi precum Ludmila Patlanjoglu – preşedinte, Mircea Morariu, Marius Zarafescu, Claudiu Groza sau Anton Tauf.

„Decalogul după Hess” este una dintre cele mai apreciate piese de teatru produse de Compania de Teatru Aradi Kamaraszinhaz.

Ce stim despre Teatrul de Stat Oradea?

“Ideea şi realizarea unui festival naţional la Oradea a fost rodul unei fructuoase colaborări a mai multor instituţii şi oameni de cultură, toţi în egală măsură având meritul de a fi adus, prin această iniţiativă, un plus vital de creativitate în acest spaţiu teatral. (more…)

In orele de lucru, in orice teatru,  simti miros puternic de fard.  Nu contează că afara ploua sau soarele torid se etaseaza,  racoarea dulceaga a salilor si scenelor te indeamna sa consumi din dramele sau comediile amare, chiar si cand ora de incepere a reprezentatiei este gresita pe toate afisele. Treci peste toate daca astepti cortina!

Dimineata saloanele par somnambule.  Oamenii vorbesc in soapta exact ca intr-o operatie pe cord.  Si dintr-o data,  dincolo de cortina rsbufnesc replici cunoscute sau nu,  luminile reflectoarelor incinse si oamenii…

Ne-am intors de la spectacolul „K şi drumul spre castel” realizat dupa romanul Castel de Franz Kafka. Sala Teatrului Vechi din Arad a fost aproape plina si fiecare a plecat impresionat de prestatia tinerilor actori.

Intr-un decor minimal am regasit absurdul alternand cu o configuratie foarte realista a prezentului, a dialogului mut, un stapan al casteleului mai mult invizibil si expresiile gestuale ale primarului.

Universul lui Kafta este atat de credibil cand intelegi discursul scenic, concentratia de dans si boemul accent frantuzesc. (more…)

( Oare cine isi va da seama cui i-am luat interviu…)

Tinerii aradeni stiu ce înseamna arta si cultura. Ne-o demonstreaza Sebastian Popity, un aradean în vârsta de 27 ani, pasionat de fotografie.

De unde pasiunea pentru fotografie sau când ţi-ai dat seama că iubeşti această artă?

Spre deosebire de marea majoritate a fotografilor care spun ca au aceasta înclinaţe înca din copilărie, eu nu pot să spun decât că totul a început în urmă cu 4-5 ani când am cumpărat primul meu aparat foto (Fuji S5100). Dupa câţiva ani de făcut poze la absolut orice consideram că merită pozat, mi-am dat seama că vreau mai mult şi mi-am cumpărat primul meu aparat foto DSLR (Nikon D60). Acela a fost momentul în care am început să studiez fotografia.

Pentru un fotograf amator ai o colecţie impresionantă de lucrări. Cum îţi alegi subiectele? Soţia ta îţi dă un imbold anume?

Sigur, ea este de foarte multe ori subiectul pozelor mele. De cele mai multe ori ma însoţeşte în excursiile care le fac pentru a fotografia. Subiectul unei poze bune poate să fie aproape orice. Un peisaj, un animal, o insectă, o floare, aproape orice dar pentru ca poza să fie bună de cele mai multe ori contează ca unghiul din care fotografiezi să scoată cât mai mult în evidenţă subiectul. O poză bună poate transmite un mesaj, o stare, de aici cred şi ideea că “o poză face cât 1000 de cuvinte”. Nu sunt axat pe un anume fel de fotografie poate pentru că îmi plac toate. Am fotografiat portret, macro dar şi peisaje.

Îti oferă Aradul locuri impresionante  care merită fotografiate?

Cu siguranţa da! Şi nu doar Aradul. Recent am descoperit insula de la Pecica unde am făcut un set de fotografii. În afară de insula de la padurea Ceala pe care toată lumea o cunoaşte sub numele de “trei insule”, în dreptul oraşului Pecica mai există încă o insulă pe care sunt foarte multe cabane construite. Accesul aici se face cu bacul pentru că nu există un pod, iar cine are nevoie de curent foloseşte un generator. Insula este putţn mai salbatică decât cealaltă de la “trei insule” pentru că lipseste curentul electric , lucru ce contează enorm mai ales seara.

La ce expoziţii /concursuri ai participat?

Recent am participat la o  expoziţie foto pentru amatori ce a avut loc pe ştrandul Neptun din Arad, în această vară . Acolo am avut ocazia să văd că în Arad sunt foarte mulţi tineri  pasionaţi de arta fotografiei şi  foarte experimentaţi. Sper ca în viitor să pot oganiza o expoziţie personală…

Fotografia este o “pasiunea costisitoare”?

Raspunsul categoric este “da”. Te poţi rezuma la un aparat foto compact care nu costă foarte mult dar dacă prinzi gustul adevărat al fotografiei este inevitabil să nu scoţi multi bani din buzunar. Pe lângă aparatul foto (body) te mai costă obiectivele, filtrele, blitz-ul şi multe alte accesorii fară de care e destul de greu să faci o fotografie bună. citeste mai departe

Azi am avut chef de citit si am ales putina istorie LGBT.   Am invatat lucruri  noi si utile. Mi-am dat seama ca nu stiu exact semnificatia curcubeului si simbolurile LGBT. Sunt foarte multe.
Drapelul Curcubeu ( Rainbow) – Este un simbol al miscarii LGBT cat si a personelor heterosexuale care sustin moral sau prin actiuni concrete libertatea de expresie a persoanelor LGBT.
Conceptul curcubeului a fost utilizat inca din antichitate de catre majoritatea culturilor: greaca, africana, amerindiana, orientala, celtica…

Drapelul Curcubeu, asa cum il cunoastem noi astazi, a fost conceput in anul 1978 de catre Gilbert Baker, un artist din San Francisco. La acea vreme se resimtea nevoia unui simbol care sa poata fi folosit anual, cu ocazia organizarii festivalului Gay & Lesbian din San Francisco. Baker s-a inspirat din mai multe surse, de la miscarea hipie pana la cea de lupta pentru minoritatile de culoare, realizand un drapel cu opt benzi.  Fiecare culoare simbolizeaza aspecte ale vietii gaylor si lesbienelor: roz – sexualitatea, rosu – viata, portocaliu – vindecarea, galben – soarele, verde- natura, albastru – arta, indigo – armonia, violet – spiritul.

Baker impreuna cu o echipa de voluntari, a cusut manual prototipul intr-o marime naturala al drapelului pentru parada din anul 1978. Drapelul simbol a avut un succes rapid.  Cand a fost initiata productia de serie pentru parada din 1979, banda de culoare roz a trebuit inlaturata, pigmentul roz nu era disponibil in cantitati industriale.

In acelasi an, comitetul pentru organizarea festivalului a mai adus o modificare, inlaturand culoarea indigo din drapel pentru ca benzile de culoase sa se poata distribui egal de-a lungul traseului : rosu, portocaliu si galbel – pe o parte a strazii, verde, albastru si violet – pe cealalta. Aceasta versiune corespunde “Teoriei culorilor” care releva existenta a trei culori primare si a trei culori secundare.
Curcubeul cu sase culori a devenit foarte popular, ajungand sa fie recunoscut oficial de catre Congresul International al Drapelelor.

Partea interesanta este ca “Triunghiul Roz”  este un simbol din perioada nazista.  Prizonierii din lagarele de concentrare erau etichetati pentru crimele lor. Eticheta era un triunghi orientat cu varful in jos.  Detinutii politici purtau triunghiuri de culoarea rosie, homosexualii culoarea roz. Evreii aveau doua triunghiuri galbene suprapuse, in asa fel incat sa formeze Steaua lui David… Triunghiul roz este un exemplu de simbol al urii, care a fost convertit intr-un simbol al demintatii.

Wow. Chiar nu stiam aceste detalii.  Sunt foarte multe aspecte cutremuratoare si din pacate viata este asa! Cutremuratoare!