Îmi mut bufniţele de la fereastă şi privesc în gol. Aştept să mă inviţi la cafele şi mă gândesc cu ce să te surprind azi. Ești ceea ce iubesc, sunt ceea ce ofer.

Cu tine vreau să reclădesc din temelii totul. Până și îndoielile. În timp și așteptând. Te pot aștepta o viață întreagă dacă ăsta este testul pentru mine. Iubesc doar o singură dată. Profund și cu tot altruismul necesar. (more…)

Planuri pentru seara de luni și ciocolată caldă în căni imense. Lasă oamenii să își vadă de drumul lor îmi zici mereu și mă îndepărtez de lângă fereastră.

Mă cuprinde o liniște nebună când mă gândesc la oamenii frumoși din jurul meu. Am furat tot ce puteam lua de la ei. Optimismul?

Îmi fac suc din tomate și citesc rezenzii de filme de la Dojo. Le-am văzut pe toate și mai vreau. Până și privitul spre tine devine un scenariu. (more…)

Urme de tort dulce și priviri pe ascuns. You Give Me Something zice cântecul obsedant și încerc să țin fruntea sus. Pentru tine. Pentru noi. Mă ghemuiesc în brațele tale mă bucur în felul meu de ce primesc.

Îmi faci bine când îmi spui că un mare da există pentru mine. Poate modul în care îl arăți nu îl înțeleg pe deplin, dar locul l-am câștigat. Acolo unde nu intră nimeni prea ușor.

Plănuiesc în secret să surprind. Fac planuri și am complici. Multe mașini, șoferi care nu mai apar și fete răbdătoare. Dragostea există în mai multe feluri și ți-o demonstrează viața din când în când. Să te bucuri că oamenii te acceptă aşa cum eşti, fără să ceară mai mult decât poţi să oferi. (more…)

Alergătura de sâmbătă și surprize plăcute pe înserat. Îmi fac ceaiuri fierbinți și zic că răceala o să mă ocolească. Ce speram ieri sper si azi, ce voi avea mâine vreau să prețuiesc pentru mult timp. Să-mi ajungă, să-mi hrănească dorul nebun de tine. Le număr. Orele.

Nu m-am priceput niciodată la cuvinte frumoase. Am încercat mereu să fiu sincer și să accept ce iubesc. Dacă m-ai făcut vreodată să plâng, nu a fost deloc dureros. Tu mi-ai schimbat multe fără să vrei. Alimentează-ți așteptările cu mine. Le contopim? (more…)

O seară de iarnă, milioane de fulgi albi și pufoși, geamuri aburite și sticle cu vin roșu, scorțișoară, căni mari și piperul ce alungă răceala din organism. De suflet ai tu grijă, ești leacul perfect pentru răceli involuntare.

Refuzăm să mai vorbim. O facem paradoxal prin priviri, actualizări de statusuri pe rețelele sociale preferate. Mă îndepărtezi prin nepăsare de cele mai multe ori, apoi ceva mă aduce iar aproape de tine. O chimie isterică nu lasă elementele să se descompună. O nebunie asumată? (more…)

M-a apucat starea aia de ciudă pe care o am de fiecare dată când ceva nu iasă exact cum ne dorim. Îmi este ciudă pe neputința mea, pe îndoielile tale și pe tot ce se construiește fără voia noastră. Se așterne monotonia în gânduri și alimentăm stări negative. Negarea pare drumul cel mai ușor de urmat.

Sunt trist când nu primesc declarațiile pe care le doresc involuntar, când privirile refuză să comunice prin modul lor unic, când mușcata preferată dă semne că de la ultima schimbare a locului, nimic nu îi priește, pe noi și atitudini extrem de fluctuante. (more…)

Când aveam 15 ani visam că într-o zi am să mut munții din loc. În viziunea mea încă am această convingere. Le-am trăit aproape pe toate, de multe ori fără să vreau sau fără măcar să fiu conștient de anumite lucruri.

Nu sunt cu nimic mai special ca oamenii din jurul meu. Ei m-au construit așa. Am primit multă dragoste, dozată și sinceră. Cine mă cunoaște cu adevărat a rămas mereu lângă mine și simt toate astea, uneori doar din priviri. Când tronează sinceritatea peste oameni și prieteniile sunt diferite, și interesele sunt altfel. Simplu. Dureros de adevărat uneori.

Să nu îmi spui că problemele vin de la viață. Nu este ea de vină. Nu mai există solidaritatea aia pe care o amestecăm cu iubirea. Și dacă există, pare mai ușor să îngropăm valori pentru simplul motiv că pare calea cu distanța cea mai scurtă. (more…)

Aștept să-mi sune telefonul într-un mod ciudat și termin un pachet de țigări în timp record. Forțez la maxim căștile negre și urmăresc actualizări de la close friends. Ascult, privesc și tac.

Mă prefac pentru cei care au crezut că sunt puternic și de piartă. Tu m-ai văzut diferit. Este tot ce contează. Dacă vrei adevărul trebuie doar să îmi observi comportamentul. (more…)

Mai fă și alte lucruri îmi zici și îți răspund că așa sunt eu. Nu mă detașez prea ușor și mă agăț prea mult de ce îmi face bine. De tine, de lucrurile pe care le spui și le faci.

M-am simțit pierdut astăzi și paradoxal ai fost lângă mine. Am eliminat tot ce nu îmi făcea bine, uneori am impresia că am aruncat și lucruri de valoare, doar că nu le înțelegeam sensul la momentul respectiv. Greșesc. Sunt natural. (more…)

Mi-am pierdut de mult încrederea în mine. Oamenii îmi vor spune întodeauna că greșesc, dar nu o vor face niciodată atunci când trebuie.

Nu vreau o viață perfectă la fel cum nu ești tu. Sau eu și nopțile albe în care te privesc cum dormi, pe furiș și cu tot dragul pe care am învățat să îl ofer. E mâine ziua care aduce necunoscutul în viața noastră? Într-o zi  vei zice că nu mă cunoști, că nu m-ai iubit niciodată așa cum afirmi azi. (more…)

Slalom printre cărucioare de supermarket și atingeri de mâini, discrete și de scurtă durată. Amintiri printre rafturile pline și drumuri de moară, printre păduri şi peste ţarini este Moara cu Noroc. Așa spunea Slavici și îmi zâmbești complice.

Răstorni câteva bocane cu mazăre și ne ascundem după rafturile pline. Ne-a văzut cineva că ne iubim? Tu m-ai văzut că te iubesc? Să-mi dai tihna pe care o caut. Încet și sigur, cu pași atât de mărunți încât este loc de interpretare. (more…)