Sunt plin de dileme azi. Citeam la Denisa despre "alea" care azi sunt ziare, maine se inchid.
" Nu ştiu ce-o să se întâmple cu angajaţii PubliMedia după ce se închide Hunedoreanul, sunt mulţi şi majoritatea sunt competenţi, ziare pe la care să se împrăştie nu mai sunt, după cum bine reiese din scurta listă de mai sus. Mă întristează deciziile luate “sus” de către oameni pentru care toate publicaţiile astea nu au reprezentat altceva decât business-uri, afaceri care, dacă nu sunt profitabile – nu contează că unul sau două produc cât pentru toate celelalte -, se închid. Dar oamenii? Ce faceţi cu oamenii?"

Cunosc cel putin 5 bloggeri care isi pun semnatura prin articole in presa scrisa, printre care si Ovi si Denisa.
Mi-am inceput "cariera" ca si colaborator al unor publicatii nationale. Astazi sunt legat strans de trustul Realitatea Catavencu si Glasul Aradului.
Nu pot zice ca a fost usor, dar la vremea respectuva eram mandru de mine. Nu am facut o facultate de profil, nu am facut niciodata cursuri de jurnalism. Dar am reusit.
Daca ma gandesc bine, asta este un exemplu ca nu facultatea aia te tine in viata. Citeste restul mesajului »

Pentru prima dată pot zice că rezultatele de la Eurovison m-au multumit. Am urmărit cu interes spectacolul de aseară în speranţa că România se va clasa în locuri fruntaşe.

Din păcate singurele puncte pe care ţara noastră le-a primit au fost de Spania, Moldova, Serbia, Cipru, Croaţia, Azerbaijan. Apoi am fost dezamăgit de Ungaria… Cum naiba, nici un punct?!???!!! Rahat!!! Şi eu care ziceam că azi manânc un gulas bun! Neah! Azi refuz! Mi-a plăcut jocul “de puncte” dintre România şi Moldova…

Alexander Rybak genial! Preferam pe locul unu Islanda. Yohanna arată ca un adevărat înger blond şi are o voce minunata!
Am făcut o adevărată criză de nervi cu Turcia asta. Chiar nu stiu ce căutau în concurs cu piesa aia şi mai ales cum de lumea a votat aşa ceva!
Te iubesc Romania, dar aseară am ţinut cu Islanda. Iată mai jos clasamentul final. Aştept păreri şi mai ales… Sunteţi mulţumiţi de rezultate? Citeste restul mesajului »

Ieri am avut parte de una dintre cele mai reușite întâlniri ale bloggerilor din Arad. Surpriza a fost Tommy care a venit din Sibiu special pentru întâlnire.  În curând demarăm un proiect comun, deocamdată este ținut ”secret”. Apoi… aseară am fost la un party și m-am făcut muci… nu pot scrie prea multe acum.  Urmează zeama de varză! Glasul Aradului a fost prezent și a promis că vine și la următoarele întâlniri!

Citeste restul mesajului »

Zilele trecute am trimis niște bani în țară prin serviciul de transfer rapid de bani  – MERIDIANA, pe care Atlassib îl oferă. Este exact sistemul Western Union.
Zis și făcut. Trimit câteva sute de euro, bani destinați restanțelor către anumite bănci unde am credite. Trebuiau achitate de urgență, altfel mă băgau aștia pe lista neagră a băncilor și foarte mulți ani nu mai am nici o credibilitate dacă doresc un nou credit.
Persoana însărcinată să ridice banii merge frumos la Atlassib în Arad. Cei de acolo zic că nu au bani, că încasările din ziua respectivă sunt puține, că au făcut doar plăți toată ziua și drept urmare să vină ”mâine”.
Merge ăsta ziua următoare, adică azi și o pizdă de acolo zice că nu au bani, că nu au facut vânzări, ca bla bla bla. Să vină luni la ora zece că atunci sigur au bani.
M-am enervat. Ținând cont că banii ”ajung” în câteva minute… este greu de acceptat atitudinea lor. Am de gănd sa-i dau în judecată. Oare se merită? Acum întrebare, dacă banii aia erau destinați unei înmormântari ce făceau aștia de acasă? stăteau cu mortul în casă pâna găseau domnii de la atlassib câteva sute de euro prin serate? Adică banii mei!

Ieri am lipsit de pe aici. Am avut foarte multă treabă și am fost tot pe fuga. Aseară târziu am reușit să termin interviul cu Cătălin Botezatu ( poate fi citit aici) plus că am stat în redacție până spre dimineață. Acum mi-am făcut o cafea si-mi citesc blogurile preferate. Asta da viață.
Maya merge azi la vaccin, plus că are hernie și trebuie operată. Sunt puțin trist din cauza asta, însă este o intervenție ușoară. În ciuda vremii din țară, aici este însorit, dar frig.
Am o dilemă pentru voi, sper să o dezbatem împreună. De unde au italienii atâta ura fața de noi? Oare sunt de ajuns cele întâmplate în ultima perioadă, încât să fie pornite campanii anti-romani?  Am citit toată presa italiană de azi și de ieri. Articole pline de ură și chiar rasism la adresa noastră. Avem atâția oameni care lucrează acolo legal, oameni care își exercită profesia cu cinste… Despre ăștia nu zice nimeni nimic…

Articol scris de Anonima.

………………………………………….

Context. Relatie de doua luni, in care totul mergea ok, vorbeam cate-n luna si-n stele de cateva ori pe zi la telefon sau fata in fata, sexul nu mai spun

Ma suna: sunt jos coboara te rog sa vorbim ceva.

De 3 zile nu ne mai vazusem, nu ma mai sunase, era clar ca se intamplase ceva.

Am coborat am urcat in masina si i-am zis da te ascult. Ca stii trebuie sa ne despartim, am intalnit pe altcineva. No bine, aia e.

Intriga: Si e BUNA RAU!!!!!!!

Desfasurarea actiunii. Mi-a povestit de cand a inceput, am stat de povesti vreo jumatate de ora, cand am deschis usa sa cobor si sa plec a coborat si el si m-a rugat sa mai stam la un fum. Dupa ce terminam tigarea, eu vreau sa plec. El vine ma ia in brate si imi spune cat de mult tine el la mine, cat de bine se simte cu mine, ca el nu regreta nimic din ce s-a intamplat intre noi doi, ca sunt tot ce a visat el, ca eu nu sunt din aia nebuna de il streseaza cu telefoanele si cu intrebarea “unde esti?”, ca eu nu am idee cat de perfecta sunt eu. I-am zis: daca toate erau bune intre noi, nu aveai nevoie sa mai cunosti pe alta asa ca lasa-ma cu textele. Tot in bratele lui, te rog as vrea sa mai ramanem amici macar, vreau sa stiu ca esti bine. Nu imi trebuie amici care ma mint, imi pare rau pentru tine; eu nu am nimic sa imi reprosez in relatia cu tine, in schimb tu ai destule sa iti reprosezi tie insuti marlanule. Si i-am ras in fata, ma rog in brate. El: mi-a picat cu tronc s-a intamplat pur si simplu. No bine, atunci vezi-ti de relatia cu ea si pa-pa.

Punctul culminant. El: te rog nu rade de mine, ia-ma in brate. Eu: nu, imi pare rau. Te rog ca daca relatia ta cea noua nu va merge, sa nu indraznesti sa te intorci la mine pentru ca iti voi rade din nou in fata.

Deznodamant: nu ma doare ca s-a terminat, e o alta pu*a in viata mea, care e problema? Ma doare sa realizez cat de mult conteaza aspectul cuiva intr-o relatie, la asta se rezuma totul? Sentimentele, cum te simti langa acea persoana, cate lucruri aveti in comun, noptile vorbind si orele in care adormeam la telefon la propriu vorbind cu el nu mai conteaza? E BUNA RAU!!!!! Orisicat incerc sa uit aceasta imagine, sa uit cuvintele, nu pot, este ca un film pus pe rewind numai pentru propozitia asta. Atat de superficiali au ajuns unii? Sa fie pusi in situatia de a alege cu cine sa stea, cu aia cu care se simt bine sau cu aia care e buna rau?

Si mai tare ma doare ca nu pot sa spun despre el, vai ce nesimtit, vai ce imatur, vai ce bou; asta a simtit, asta a facut; fiecare alege pentru el. Nu vreau sa fiu inteleasa gresit. Nu regret ca am stat doua luni cu el, chiar m-am simtit bine, m-am simtit apreciata si adorata. Dar chiar la asta se rezuma totul? La looks?

Anca Parghel a murit. Pacat. Nu am cuvinte!

Zilele astea sunt atat de bruste schimbarile de temperatura incat simt ca-mi plesneste capul.
Ieri a fost foarte cald pentru perioada asta, astazi este un frig cumplit ba’ si ploua din cand in cand. Nu mai stiu cum trebuie sa ma imbrac, nu mai stiu cat de cald sa fac in casa incat sa nu fiu sloi de gheata dimineata. Prognoza meteo zice ca Aradul o sa aibe parte de vreme buna zilele astea, vreme buna pe dracu. Presimt eu…
Urasc ploaia, am mai zis asta si o voi repeta oricand am ocazia. Urasc noroiul de pe pantaloni, pantofi si uneori noroiul din cap pe care rotile masinilor il “distribuie” de fiecare data cand ploua.  Simt asa o scarba mare astazi, drept pentru care am incercat sa nu socializez cu nimeni asta pentru a nu speria lumea cu temperamentul meu.

Femeile din jurul meu zic ca arat al naibii de bine! Mda, nu degeaba ma cheama si Narcis

La pensiune, unde lucrez eu este bine… Ieri dimineata mi-am inceput ziua de parca toate zilele de “13″ s-au adunat in una singura. Am cazat cateva persoane,muncitori prin Arad… Desigur s-au rugat mult de mine pana sa le fac o reducere de 30 de ron la camera. Reducerea am facut, dar nu de mila. Eram ‘in buget’ asa ca le-am dat camera. De atunci disperare frateeeeee! Am lucrat in 3 hoteluri si 2 pensiuni pana la varsta asta, rezonabila zic eu, dar ca si dobitocii astia nu am vazut.
Dupa ce i-am cazat, s-au pus oamenii sa faca dus… Au ars instalatia electrica in baie… Bun. Chem un electrician. Cica trebuie o chestie schimbata pe acolo si vine maine… Le-am pus oamenilor o veioza in baia aia, ca de… trebuie lumina bre’ cand te caci. Mda… au ars si vezioza asta… Le aduc alta care nu mai merge nici ea. Asadar baietii au ramas fara lumina in baie.

“Baietii” fumau pe hol, unde chiar sub nasul lor scrie mare : Fumatul interzis… La fiecare femeie care trecea pe acolo, primeam intrebarea: “frate, asta e curva?”

Acum spun de ce acest lucru imi provoaca o bucurie imensa. Pentru ca dobitocii toata ziulica m-au disperat cu becul ala din baie, “ca nu e corect”, ca ei au platit camera si vor lumina in baie si circ in toata regula… Bun!
Inainte sa plec acasa, le-am explicat ca de maine nu se va mai aplica nici o reducere, iar daca nu le convine tariful sa plece in “tarile calde”. Cand au vazut ei ca nu e de gluma si eu ala pampalau am pus geana pe ei… s-au linistit.
La iesire, inainte sa urc in taxi unul dintre “baieti” urla in gura mare pe geamul de la baie: “frateeee,Frate da-o dracu’ de lumina”. Citeste restul mesajului »

Ce alternative avem in momentul in care constati ca nu mai ai nimic “de impartit” cu persoana cu care ai trait bine/rau cativa ani de zile? Pai continuarea unei prietenii consider eu. Personal trec prin astfel de momente ale vietii, am avut o discutie foarte interesanta cu Remus si am zis amandoi lucrurilor pe nume. Pe de-o parte imi pare foarte rau ca nu pot cultiva o poveste, de dragoste pot sa-i zic, care in timp a ajuns o relatie de prietenie/convietuire. Am cantarit totul si ne-am dat seama ca avem nevoie de libertate, avem nevoie de dragoste, din alta parte daca nu aia pe care o ai acasa. Nu cred ca o sa mai intalnesc un asa om minunat ca el, drept pentru care am ales sa-l tin aproape de mine chiar daca nu mai suntem un cuplu. Simt o satisfactie in momentul in care imi dau seama ca El o sa ramana mereu apropiat sufletului meu. Asadar pot zice cu putin regret faptul ca sunt singur, sunt putin dezorientat si vulnerabil. Dragostea asta se joaca cu noi… sau poate noi nu stim sa o controlam. Realizez ca toate senimentele de iubire pentru o persoana, la un moment dat dispar sau se transforma in alte sentimente, care alimenteaza sau nu o prietenie. Au fost cativa ani minunati in care am invatat ca in doi viata este mai frumoasa, cativa ani minunati in care am simtit ca sunt iubit Citeste restul mesajului »

Undeva in jur de ora 04.00… M-a pus naiba sa ma uit la Discovery la cateva emisiuni despre spiritism si fantome, iar acum nu mai am Citeste restul mesajului »