Viaţa noastră de dincolo de cuvinte
În calitate de studentă la momentul actual, îmi permit să „cârcotesc“ puţin cu privire la sistemul educaţional din ţara noastră, care după părerea mea, seamănă mai degrabă cu o gaură neagră decât cu un sistem care ar trebui să ne asigure viitorul, unul îndestulător şi fericit, după cum văd situaţia oamenii din vârful ierarhiei politice româneşti.
Părerea mea este că în acest moment, copiii şi tinerii care bat băncile şolilor şi facultăţilor româneşti, au parte de o adevărată misiune imposibilă – nimic nu este cum ar trebui să fie. Şcolile reprezintă doar o obligaţie faţă de părinţi, iar facultăţile doar o metodă de a face o sumedenie de bani, nu pentru studenţi, desigur.
Paragina educaţională este vizibilă peste tot, iar noua generaţie este învinovăţită pentru această situaţie – o mare greşeală. În fond, marea vină este a celor care fac regulile şi care nu dau nici un semnal de mai bine.
Profesorii, fie ei de şcoală sau facultate, aruncă vina în traista elevilor/studenţilor, argumentând cu cea mai dezolantă replică: „nu ne putem înţelege cu ei“.
Aşadar, avem pretenţia la învăţământ de calitate, avem necesitatea de a fi respectaţi şi mai presus de toate, apreciaţi. Ne-am săturat să cerşim burse sau să ni se pune beţe-n roate când aplicăm pentru un anume proiect.
Dincolo de cuvintele politicienilor şi ale profesorilor, este realitatea noastră, viaţa noastră. Vrem să studiem lucruri de calitate, într-o ţară de calitate. Cu toate că avem potenţial, nu ne putem exprima pentru că sistemul ţării noastre nu îşi dă voie să fii motivat şi optimist, ci ţine să-ţi prezinte realitatea în adevărata ei spendoare. Citeste restul mesajului »


