Vinerea trecută România a luat-o pe ulei. Bătăliile din magazinele unde s-a făcut promoţia cu pricina amin­tind de glorioasele lupte de la Posada, Rahova ori Călugăreni ale înaintaşilor noştri.
Fiind un neam eroic căruia patriotismul i s-a turnat cu pipeta încă de la ţâţă, nu puteam să ne comportăm altfel. De fiecare dată când aude de o promoţie românul înnebuneşte şi îşi scoate ultimul leu din ciorap pentru a-l lăsa în casieriile magazinelor. Statul, odios din fire, dă legi ce restrâng evenimente culturale de genul serilor bănăţene la Neagra de teama încăierărilor, dar nu face nimic pentru a stopa setea de îmbogăţire a comercianţilor ce profitând de avântul naiv al cumpărătorului român îi aruncă la plesneală fel de fel de aşa-zise ,,castane”.
Urmarea se vede de fiecare dată la tembelizor şi lasă un gust amar celor care s-au încumetat să participe. Îmbrânceli, sudălmi, înghesuială ca la Maglavit, babe leşinate ori portofele furate sunt ingredientele principale ale unor astfel de spectacole ale neputinţei românului de a ieşi din matricea ce l-a consacrat. Cea de a fi un hrăpăreţ credul ca mai toţi săracii ce se bat la pomeni pentru o porţie de colivă-n plus. În ciuda imaginilor terifiante arătate la ştiri, să ştiţi că nu neapărat sărăcia   îi împinge pe oameni să se îmbrân­cească-n faţa Zeului Ulei ca la sfintele moaşte.
Nu cred că a existat o lansare de supermarket ori promoţie fără celebrele bătălii pentru tigăi ori uiaga de uloi. Mulţi merg din curiozitate, alţii speră la vreo promoţie miraculoasă, iar şmecherii intră netemători la ciordit de portofele ori celulare. La noi se stă la coadă şi se luptă pentru fiecare părticică din pomana făcută de comercianţi. Piţipoancele şi cocalarii se înghesuie la ţoale de firmă made in China ieftine, iar babele şi pensionarii îşi cer dreptul la viaţă lup­- tând pentru alimente de bază.
Probabil că atunci când traiul o devenii mai bun, vom aştepta cuminţi în faţa magazinelor pentru a ne lua Iphone aşa cum se întâmplă peste hotare, dar va mai curge multă apă pe Mureş până ne vom trezi cu salarii şi mentalităţi europene în buzunare respectiv cap.
Celor ce se gândesc pe viitor să-şi rişte integritatea corporală ori chiar viaţa pentru o sticloanţă de ulei sau o cutie de biscuiţi le recomand să aştepte până la anu când va începe campania electoral, iar astfel de produse vor fi pe toate drumurile contra unei ştampile puse la locul potrivit.