Sinucirerea, o moda printre adolescenti.
Zilnic presa, televiziunile prezinta cazuri mai mult sau mai putin spectaculoase, despre persoane care se sinucid sau care incearca sa faca acest lucru.
O tanara de 17 ani din Arad, a incercat sa-si ia viata pentru ca iubitul o parasise. Aceasta a fugit de acasa, a fugit in Costinesti, unde cativa localnici au gasit-o pe plaja, in stare de inconstienta, cu un tub de medicamente langa ea…
Emil Cioran credea ca sinuciderea era singura cale de a scapa din aceasta viata in care suntem cu totii prinsi.
Crestinismul considera sinuciderea un pacat, drept pentru care nu-i acorda nici o justificare. Nimeni nu are dreptul sa-si curma viata pentru ca Dumnezeu iti interzice asta.
Cioran spune despre moarte: “moartea nu poate fi inteleasa decat daca viata este simtita ca o indelungata agonie, in care moartea se imbina cu viata.Moartea nu este ceva in afara, ontologic diferita de viata, deoarece moarte ca realitate autonoma de viata nu exista”
Ce determina aceste pesoane sa recurga la sinucidere? Oare educatia joaca un rol important? Cei “7 ani de acasa”?
Este greu si de neinteles, fiecare caz de sinucidere este aparte, diferit de toate. Fiecare caz are povestea lui, uneori fara logica, alteori cutremuratoare.
